Iohannis cere Parlamentului reexaminarea modificărilor aduse Legii privind finanțarea activității partidelor politice

Președintele Klaus Iohannis solicită Parlamentului reexaminarea legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale „atât sub aspectul concordanței cu principiile și normele constituționale referitoare la partidele politice, cât și sub aspectul clarității normelor juridice”. „Legea transmisă spre promulgare aduce modificări și completări substanțiale Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Necesitatea reformării instituțiilor politice prin crearea unui cadru legislativ cât mai clar în ceea ce privește finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, bazat pe integritate și pe claritate a normei juridice, impune, însă, reexaminarea de către Parlament a unora dintre dispozițiile legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006, atât sub aspectul concordanței cu principiile și normele constituționale referitoare la partidele politice, cât și sub aspectul clarității normelor juridice”, se arată în cererea de reexaminare, potrivit unui comunicat remis vineri .Șeful statului atrage atenția și asupra faptului că „partidele politice își propun și au vocația guvernării, ceea ce înseamnă că nu pot fi indiferente față de puterea de stat”. „Candidații pe care îi propun partidele politice nu pot fi independenți față de acestea, conceptul de candidat independent utilizat în cadrul legilor electorale vizând tocmai persoanele care nu au susținerea unui partid politic”, precizează Iohannis. Președintele solicită, totodată, clarificarea normelor care privesc împrumuturile acordate partidelor de persoane fizice și juridice, donațiile, controlul finanțării, precum și clarificarea unor prevederi „susceptibile a încălca principiul pluralismului politic”. În context, acesta adaugă în cererea de reexaminare că împrumuturile ca sursă de finanțare ar fi putut fi reglementate într-o secțiune distinctă în cadrul Capitolului II intitulat „Finanțarea privată”. „Art. I pct. 2 din legea transmisă spre promulgare — art. 3 din Legea nr. 334/2006 — prevede printre sursele de finanțare a activității unui partid politic și împrumuturile în bani de la persoane fizice și juridice, inclusiv în numerar. Posibilitatea legală conferită partidelor politice de a recurge la împrumuturi de la persoane fizice, inclusiv în numerar, dar și de la persoane juridice — altele decât instituțiile de credit (supuse supravegherii prudențiale și unor cerințe minime de administrare a riscurilor nerambursării împrumuturilor) — poate fi o normă juridică de natură să perpetueze dependența mediului politic de mediul de afaceri și poate fi de natură să eludeze plafoanele stabilite atât pentru împrumuturi, cât și pentru donații (eventual, prin donații deghizate sub formă de împrumuturi), a căror restituire nu va fi solicitată”, se mai arată în cererea președintelui. Un alt aspect pe care președintele îl semnalează Parlamentului este legat de necorelarea articolului referitor la obligația partidelor politice de a publica, până la 30 aprilie, în Monitorul Oficial cuantumul total al veniturilor din cotizații obținute în anul fiscal precedent cu celelalte articole cu referire la acest subiect. „Art. I pct. 4 din legea transmisă spre promulgare — alin. (4) al Art. 4 din Legea nr. 334/2006 — prevede că partidele politice au obligația de a publica în Monitorul Oficial al României, până la data de 30 aprilie (față de 31 martie, cum prevede în prezent Legea nr. 334/2006), cuantumul total al veniturilor din cotizații obținute în anul fiscal precedent, precum și lista membrilor de partid care au plătit în anul fiscal precedent cotizații a căror valoare însumată depășește zece salarii minime brute pe țară. În opinia noastră, această modificare operată în conținutul art. 4 alin. (4) din Legea nr. 334/2006 se impune a fi corelată și cu art. 11 alin. (3), precum și cu art. 13 alin. (4) din același act normativ — asupra cărora nu s-a intervenit legislativ. Pe de altă parte, această modificare nu este pusă de acord nici cu prevederile art. I pct. 37 (art. 36 alin. 3 din Legea nr. 334/2006) din legea transmisă la promulgare, potrivit cărora raportul anual al Autorității Electorale Permanente se publică până la data de 31 martie a anului următor”, subliniază Klaus Iohannis. De asemenea, președintele atrage atenția și asupra articolului 5 alin. (9) din Legea nr. 334/2006 în forma trimisă spre promulgare. „Art. I pct. 5 din legea transmisă la promulgare — art. 5 alin. (9) din Legea nr. 334/2006 — poate fi interpretat în sensul că este permisă acceptarea donațiilor de bunuri materiale ori sume de bani sau prestarea de servicii gratuite, făcute cu scopul evident de a obține un avantaj politic, cu consecința încălcării principiului pluralismului politic, prevăzut în art. 8 alin. (1) din Constituție; aceasta cu atât mai mult cu cât o asemenea interdicție este expres reglementată în actualul art. 5 alin. (11) din Legea nr. 334/2006, ale cărui prevederi sunt reluate în art. 5 alin. (9) din legea transmisă la promulgare”, mai spune șeful statului. Președintele se referă și la articolele privind donațiile în bani cu sarcina de a achiziționa clădiri cu destinația de sediu de partid, afirmând că acțiunea în executarea sarcinii, precum și acțiunea în revocarea donației pentru neîndeplinirea sarcinii sunt „subordonate principiului disponibilității ce guvernează procesul civil, la care este de presupus că donatorul nu va recurge niciodată, atunci când donația este făcută cu scopul evident de a obține un avantaj politic, cu aceeași consecință a încălcării principiului pluralismului politic prevăzut în art. 8 alin. (1) din Constituție”. De asemenea, Klaus Iohannis se referă și la articolul potrivit căruia subvențiile de la bugetul de stat acordate partidelor politice nu sunt supuse executării silite prin poprire, afirmând că această prevedere creează premisele „încălcării principiului egalei protecții a proprietății private indiferent de titular”. Președintele explică faptul că, atunci când se încheie un contract cu un furnizor pentru realizarea unor activități specifice, partidul politic ar trebui să își bazeze decizia pe un anumit cuantum al veniturilor sale, care include și subvențiile de la bugetul de stat. De asemenea, Iohannis solicită Parlamentului și abrogarea articolului 27 din Legea nr. 334/2006 pentru a se evita „paralelismul în reglementare”. Șeful statului subliniază și faptul că, prin abrogarea articolului 35 alin. (2) din lege potrivit căruia controlul privind subvențiile de la bugetul de stat este efectuat și de către Curtea de Conturi, se aduce atingere dispozițiilor constituționale. Iohannis explică faptul că articolul 35 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 are „o logică substanțială” în sensul în care combină expertiza Autorității Electorale Permanente cu privire la specificul activităților electorale și expertiza Curții de Conturi cu privire la administrarea și întrebuințarea resurselor financiare ale sectorului public, „ceea ce are ca efect un control mult mai eficient asupra modului în care partidele politice înțeleg să respecte legislația specifică”. De asemenea, în opinia șefului statului, modificările de la articolul 35 alin. (31) și alin. (32) referitor la sunt susceptibile de „încălcarea principiul egalității, introducând o discriminare între angajații Autorității Electorale Permanente”. „Totodată, în absența unor clarificări suplimentare, nu se înțelege de ce doar acest personal ar fi învestit cu exercițiul autorității publice, în condițiile în care Autoritatea Electorală Permanentă este autoritate publică în întregul său și, ca atare, întreg personalul de specialitate realizează atribuții de autoritate publică, așa cum sunt acestea prevăzute de lege”, se mai arată în cererea de reexaminare. Un alt aspect pe care președintele îl supune atenției Parlamentului vizează prevederile art. 351 alin. (1) potrivit cărora „pentru a verifica legalitatea veniturilor și cheltuielilor partidelor politice, Autoritatea Electorală Permanentă poate solicita documente și informații de la persoanele fizice și juridice care au prestat servicii, gratuit sau contra cost partidelor politice, precum și de la orice instituție publică”. „Această reglementare ar trebui revizuită în sensul în care documentele și informațiile pe care le poate solicita AEP trebuie să fie în legătură exclusiv cu activitățile partidelor politice care privesc obținerea de venituri și realizarea de cheltuieli. Altfel, în forma actuală, se poate interpreta că AEP poate cere orice document de la persoane fizice ori juridice de drept privat sau instituții publice sub pretextul verificării legalității veniturilor și cheltuielilor partidelor politice, ceea ce ar echivala cu o extindere semnificativă a atribuțiilor AEP”, precizează președintele. Cererea de reexaminare pe care președintele Iohannis o transmite Parlamentului vizează și prevederile articolului 38 indice 1 din legea transmisă la promulgare, care stabilesc regula conform căreia rambursarea sumelor aferente cheltuielilor efectuate de partidele politice în campania electorală se face de AEP în urma atingerii unui prag minim de 3% din voturile valabil exprimate la nivel național (pentru alegerile parlamentare, alegerile pentru Parlamentul European și alegerile pentru Președintele României), respectiv a unui prag minim de 3% din voturile valabil exprimate prin cumularea voturilor pentru toate consiliile locale și de sector ale Municipiului București, consiliile județene, Consiliul General al Municipiului București, precum și pentru candidaturile de primar, respectiv primar general al Municipiului București (pentru alegerile locale). Iohannis susține că pragul de 3% impus pentru alegerile locale ar trebui reevaluat. „În contextul în care legislația electorală urmează a fi modificată, urmărindu-se printre altele reducerea numărului de membri fondatori pentru înființarea unui partid politic, precum și posibilitatea de a înființa partide exclusiv la nivel local, care să propună candidați numai în alegerile locale, atunci pragul de 3% impus pentru alegerile locale ar trebui reevaluat, în sensul oferirii posibilității ca el să fie aplicat și cu privire la rezultatele electorale obținute doar la nivelul unor consilii locale ori județene. Totodată, introducerea posibilității rambursării cheltuielilor de campanie reprezintă o finanțare importantă de la bugetul de stat a campaniilor electorale. Această formă de finanțare nu a beneficiat de un studiu de impact al legii asupra alocării fondurilor publice și nici de o dezbatere publică, având în vedere modalitatea de inserare a textului în propunerea legislativă”, mai arată președintele în documentul citat. Președintele precizează, totodată, faptul că în dezbaterea acestei legi Senatul a fost primă Cameră sesizată și a respins legea, în ședința din 25 februarie 2014, dar legea a fost ulterior adoptată de Camera Deputaților, la data de 18 martie 2015, „cu amendamente ce modificau semnificativ textul propunerii”. Iohannis susține că deși respectivele amendamente au fost votate în cadrul Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale, privind modificarea Legii partidelor politice și a Legii privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, totuși acest fapt „nu acoperă obligația rezultată din principiul bicameralismului de a dezbate în plenul celor două Camere modificările esențiale aduse textului inițiativei legislative”. Astfel, Klaus Iohannis punctează faptul că modificările aduse în cadrul Comisiei comune „schimbă fundamental substanța textului propunerii legislative” și că acestea nu au fost avute în vedere de către inițiatorii propunerii legislative și nici nu au fost dezbătute în cadrul Senatului, ca primă Cameră sesizată, acestea fiind „aspecte care constituie încălcări ale principiului bicameralismului, așa cum a fost prevăzut în Constituție și interpretat de Curtea Constituțională printr-o bogată jurisprudență”. „Din această perspectivă, considerăm că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, fiind adoptată numai de către Camera Deputaților, nu respectă procedura parlamentară de adoptare a legilor și contravine jurisprudenței constante a Curții Constituționale, potrivit căreia legea este un act ce trebuie adoptat de Parlament, în conformitate cu principiul bicameralismului, consacrat de prevederilor art. 61 alin. (2) din Constituție, republicată”, se mai arată în documentul citat.