Artă contemporană, demonstrații artistice și baloane, vineri, la Noaptea Albă a Galeriilor

Ea a menționat că la începutul programului a întâlnit în galerii public din toate categoriile de vârstă, și cu cât orele înaintau vizitatorii erau mai tineri.

Totodată, Suzana Dan și-a exprimat satisfacția de a vedea în public personalități culturale.

„A fost onorant să văd la vernisajul expoziției pe care am avut-o la MNAC Anexa, pe Horia Paștina, Erwin Kessler, Constantin Flondor, directorul MNAC, Călin Dan, Corina Șuteu”, a mai spus ea.

Ediția 2015 a NAG a fost, din start, una a premierelor: expozițiile produse de Asociația Ephemair, cu sprijinul Muzeului Național de Artă Contemporană — MNAC, „Politica Unghiului Drept”, artist Maxim Liulca, curator Silviu Pădurariu, (MNAC Anexa, etaj 3, Calea Moșilor nr. 62-68) și „Wasteland Empire”, artist Vlad Olariu (MNAC Sala Dalles, Bd. Gen. Gheorghe Magheru nr. 18) vor fi deschise publicului pentru o perioadă mai extinsă, până pe 31 mai.

Expoziția lui Maxim Liulca, organizează, potrivit curatorului Silviu Pădurariu, „sub aparența geometriei rectangulare framântările unui individ absent din mecanica politicilor sociale care aspiră către golire și detașare, într-o desprindere față de familiar și comun”.

La MNAC Sala Dalles, expoziția „Wasteland Empire”, a artistului Vlad Olariu, îngrijită de Silvia Rogozea, a marcat revenirea acestei săli în circuitul expozițional urban, prin organizarea de proiecte speciale în spațiul cu vitrine (fost spațiu Librăria NOI).

Olariu a declarat pentru AGERPRES că după ce s-a mutat la Berlin, în urmă cu trei ani, în atelierul din Cluj, pe care nu-l mai folosește, „se adunaseră multe piese neterminate pe care nu le consideră relevante ca piese de sine stătătoare”.

„M-am decis să creez o instalație care să reprezinte, cumva, ‘gunoiul’, ‘deșeul meu creativ’ și în jurul acesteia a construit toată expoziția”, a spus artistul, menționând că îl preocupă „sculptura ca și medium istoric”.

În opinia acestuia, „trăind într-o epocă post-istorică, monumentele, simbolurile istorice nu-și mai regăsesc sensul”.

„Și atunci mă folosesc de clișeele istorice — supereroi, monumente — schimbându-le sensul prin folosirea materialelor netradiționale, precum piatra, marmura, bronzul sau lemnul, ci materiale regăsite în arhitectura contemporană și în industria imobiliară: polistiren, fibră de sticlă, ciment ș.a.m.d.”, a spus Vlad Olariu.

Și în acest an, organizatorii au continuat un alt program marca NAG, inițiat în 2014 de Asociația Ephemair și care a prezentat din nou în vitrinele magazinelor și în alte spații cu acces de pe bulevardele principale din zona centrală a Bucureștiului intervenții realizate de artiști.

Astfel, în harta nocturnă a programului NAG#9, publicul a putut descoperi două de intervenții de acest tip, una dintre acestea fiind „Macrameu”, de Daiana Savopol, o instalație în spațiul curții Muzeului Național George Enescu, care a îmbrăcat „tandru” gardul unuia dintre cele mai faimoase palate ale Bucureștilor, intervenția in situ a artistei „îmblânzind” spațiul propus.

Ea a menționat că lucrarea va fi expusă până pe 16 mai, în Noaptea Muzeelor, aceasta urmând să „evolueze”. „O las câteva zile, apoi o modific. Voi lucra pe poarta mare a muzeului”, a mai spus Daiana Savopol.

Cea de-a doua, „Image has failed to upload due to an error, a fost o instalație a artiștilor Laura Dumitrescu, Gabriela Mateescu, Beniamin Popescu, într-un spațiu comercial de pe Calea Victoriei nr. 114 (Magazinul Musette), cei trei făcând apel la propriile fotografii de pe facebook și din arhivele personale pentru „a recrea un mediu digital personal”, propunând, prin „alterarea imaginilor”, „reamenajarea spațiului real printr-o distorsionare și reutilizare a obiectelor de uz comun”.

Un eveniment aparte a fost organizat de Institutul National pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel, Universitatea Politehnica București și Primăria Sectorului 6, în clădirea Rectoratului prestigioasei instituții. Aici, expoziția „Memoria Holocaustului în România” a reunit o selecție de lucrări realizate de tineri artiști români între 2009 și 2014 în tabăra de pictură „Cum a fost posibil”. Expoziția de la Politehnică reflectă, potrivit organizatorului acesteia, Valentina Iancu, „viziuni personale și interpretări subiective ale Holocaustului, fiecare lucrare fiind realizată după un amplu proces de documentare”.

La Galeriile Artmark, insomniacii au putut admira expoziția „Opere reprezentative de artă postbelică și contemporană din trei colecții bucureștene”. Potrivit reprezentanților galeriei, scopul expoziției este acela de a oferi „o alternativă viabilă amatorilor de artă față de colecționismul de tip tradițional existent, în contextul din ce în ce mai pronunțat al reprezentativității artei contemporane autohtone în context global și de a arăta totodată că în Romania începe deja să se coaguleze un circuit firesc și sănătos față de arta contemporană sau artiști abia emergenți”.

„În această seară am panotat o expoziție de artă contemporană axată exclusiv pe generația 2000 București: Gorzo, Roman Tolici, Vlad Nancă, Nicolae Comănescu, Gili Mocanu, Gheorghe Anghelescu, Ștefan Ungureanu, Florin Ciulache”, a declarat pentru AGERPRES Horațiu Lipot, specialist în artă contemporană Artmark.

Un loc de întâlnire al artei culorilor cu aceea a sunetelor l-a constituit în Noaptea Albă a Galeriilor, Galateea, prestigios spațiu expozițional al Uniunii Artiștilor Plastici din România, unde organizatorii au incitat publicul la „un exercițiu de reinventare a dinamicii spațiului urban”. Sub genericul „Amprente urbane”, oaspeții au putut asista, aici, la un proiect special conceput pentru NAG#9, în cadrul expoziției de ceramică semnate de Nicolae Moldovan. În acordurile muzicii semnate de Darie Nemeș-Bota și Irinel Anghel, lucrările de ceramică ale lui Nicolae Moldovan au devenit astfel „suport pentru proiecțiile video”, „capturate din mediul urban”.

„Ideea este de a aduce diurnul urban în spațiul închis. Este un film oarecare, imagini oarecare de pe stradă, ceea ce vede fiecare om din stația de autobuz. Imaginile sunt proiectate pe lucrările lui Nicolae Moldovan, care aduc foarte mult cu proiecte de tip arhitectural. De aceea unele piese sunt iluminat foarte discret tocmai ca să semene cu clădirile iluminate noaptea”, a declarat pentru AGERPRES Georgiana Cosma, realizatorul proiectului de la Galateea.

La Centrul Național al Dansului (CNDB)/Sala Stere Popescu, sub genericul „bring your music, food and drinks for the night”, peste 10 coregrafi au prezentat un fragment din spectacolele lor. Cei care s-au încumetat să asiste la eveniment au fost invitați să propună muzica pentru orele de Youtube Democracy și să danseze împreună cu dansatori și coregrafi, momentele de „relaxare activă între multiplele evenimente programate pe tot parcursul nopții” fiind acompaniate de videoproiecția „Despre CNDB”.

Noul sediu ARCUB, Hanul Gabroveni, caracterizat de organizatorii NAG#9 drept „un spațiu pentru reflecție și artă, în toate formele ei, un obiect de memorie, o arhivă vie și un martor al istoriei, a găzduit expoziția de fotografie Cristian Vasile, intitulată Bucureștiul sălbatic”, dar și proiectul „București Memoria | Explorarea | Imaginarea Orașului”, curatoriat de Trevor Davies, Sorin Istudor, Alina Șerban. Acesta este „structurat sub forma unei trilogii în care orașul devine atât cadru de desfășurare, cât și protagonist, iar cetățenii săi generatori de conținut”.

De asemenea, consecvenți în descoperirea și încurajarea tinerilor artiști graficieni, organizatorii Nopții Galeriilor, care au invitat în fiecare an un tânăr artist să conceapă identitatea vizuală a evenimentului, l-au prezentat la ediția 2015, la NAG @ A5 în Str. Piața Amzei nr. 5, pe Marwan Anbaky / Marwanescu Marwan.

În plus, într-un nou spațiu alternativ dedicat artelor contemporane care s-a lansat odată cu NAG#9 — Știrbei 134, casa din spatele curții, Ephemair a sprijinit, „într-un demers de un ludic maxim”, producția instalației lui Adrian Remus Buzdugă, „care (de)construiește un tunel Cocon, spațiu de trecere, culoar care traversează curtea și face introducerea în interiorul casei, unde expun artiștii Irina Broboană, Claudia Todor și Raluca Ilaria Demetrescu”.

O altă premieră a Nopții Albe a Galeriilor 2015 a constituit-o prezența în noua aplicație NAG#9 mobile www.noapteagaleriilor.ro a unei secțiuni speciale, „Evenimente paralele NAG#9”, prezentând cinci spații dedicate industriilor creative, designului și artelor aplicate.

Evenimentul Noaptea Albă a Galeriilor — NAG#g este un proiect cultural realizat de Asociația Ephemair.