Pentru Republica Moldova cei mai importanţi parteneri comerciali au fost şi rămîn statele Uniunii Europene şi ţările din zona CSI. Acest fapt a fost unul dintre motivele ce a determinat autorităţile moldovene să încheie acorduri de comerţ liber cu UE şi statele CSI. Ambele acorduri sînt opțiuni compatibile pentru Republica Moldova, potrivit unei note analitice semnate de Alexandru Fala, director de program al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, informează MOLDPRES.În opinia expertului, „ambele acorduri de liber schimb permit participarea Republicii Moldova în alte zone de comerț liber și niciunul din ele nu prevede crearea barierelor comerciale mai restrictive față de terți”. În acest context, Moldova poate să-și desfășoare concomitent activitățile economice externe în ambele zone de liber schimb. La fel, Fala menţionează că participarea unui stat în mai multe zone de liber schimb reprezintă o situație firească, iar exemple în acest sens sînt multiple.Totuși, unele prevederi ale Acordului de Liber Schimb cu CSI, cum ar fi Anexa 6, creează condiții discriminatorii față de Moldova. Astfel, statele Uniunii Vamale pot introduce taxe vamale față de alte țări din CSI care creează zone de liber schimb cu terți, însă la rîndul lor, țările CSI din afara uniunii, așa cum este și Moldova, nu pot să instituie tarife vamale pentru aceste state din Est, dacă se angajează în zone de liber schimb cu terțe părţi.De fapt, „s-a încercat sabotarea creării zonei de liber schimb dintre Republica Moldova și UE. Astfel, Rusia a introdus atît bariere de ordin tarifar, cît și de natură netarifară, iar restricțiile introduse nu sînt argumentate economic și nici juridic. În plus, limitările aplicate nu au nici o conexiune cu crearea zonei de liber schimb aprofundat şi comprehensiv dintre Republica Moldova și UE”.În anii 2013-2014, funcţionarea zonei de liber schimb cu CSI a fost compromisă, constată expertul. Astfel, din august anul 2014 Federaţia Rusă a introdus tarife vamale de import pentru 19 categorii de mărfuri moldoveneşti. Tarifele au fost introduse înainte de intrarea în vigoare a zonei de comerţ liber cu UE.Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, exportul din Republica Moldova spre UE a avut o evoluţie ascendentă, iar ponderea acestuia a crescut de la 35,1 la sută în 2000 la 53,3 la sută în 2014. Ponderea exportului spre CSI a fost de 58,6 la sută în 2000, iar în 2014 această cotă a coborît la 31,4 la sută.Acordul de Liber Schimb cu UE a fost semnat pentru a extinde și a diversifica relațiile economice externe ale Moldovei, dar și pentru a facilita investițiile, în condițiile în care UE furnizează peste 60% din bunurile capitale în țara noastră. Totodată, Republica Moldova a semnat Acordul de Liber Schimb din zona CSI, pentru a-și consolida relațiile comerciale din această regiune, mai menţionează economistul Alexandru Fală.