Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis patriarhului Bisericii Ortodoxe Bulgare, Neofit, un mesaj la aniversarea a 1150 de ani de la creștinarea poporului bulgar, în care exprimă bucuria continuității credinței și a comuniunii în Hristos. „Acest luminos popas festiv are scopul de a evidenția în mod solemn continuitatea și rodirea, de-a lungul secolelor, a mărturisirii lui Hristos pe pământul Bulgariei. El este, totodată, un binevenit prilej de a sublinia comuniunea ortodoxă tradițională în contextul sud-est european al Peninsulei Balcanice, spațiu în care se manifestă, de asemenea, vechimea și permanența relațiilor frățești dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Bulgară”, afirmă întâistătătorul BOR, în mesajul transmis prin arhiepiscopul Dunării de Jos, Casian. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, transmis luni, în mesaj patriarhul Daniel trece în revistă „cooperarea deosebită între români și bulgari”, care datează încă din timpul Țaratului româno-bulgar (sec. 12-14), fiind continuată apoi după ocuparea Peninsulei Balcanice până la Dunăre de către Imperiul Otoman. „Sunt bine cunoscute, pe de altă parte, ajutoarele materiale, mai ales ctitoriile bisericești ale multor domnitori de seamă ai Țărilor Române zidite la Sud de Dunăre, atât pe teritoriul Bulgariei de astăzi, cât și la Muntele Athos, unde, dintre vetrele monahale sprijinite, în mod deosebit, a fost Mănăstirea Zografu, cu viețuitori preponderent de etnie bulgară”, amintește patriarhul. De asemenea, înaltul ierarh ortodox menționează „aducerea, în același context istoric, în ținuturile românești a moaștelor unor sfinți care au viețuit la Sud de Dunăre, cinstiți în mod deosebit în capitalele Țărilor Române”, adăpostirea și susținerea „puternicului curent al așa-numitei renașteri bulgare, în frunte cu Sfântul Sofronie, Episcop de Vrața, care a fost primit frățește la București în anul 1803”, ca și „viețuirea” multor călugări bulgari în mănăstirile românești. Totodată, este amintită continuarea relațiilor frățești dintre Bisericile Ortodoxe surori Română și Bulgară, după dobândirea Independenței României și a autonomiei Bulgariei, în urma războiului din anii 1877-1878, „cunoscând, spre exemplu, momente de o deosebită semnificație în vremea vrednicilor de pomenire patriarhi Justinian al României și Chiril al Bulgariei, dar și în ultimele decenii, după dobândirea libertății în urma căderii regimului comunist din cele două țări”. „Acum, la acest deosebit popas aniversar al celor 1150 de ani de la creștinarea poporului bulgar, adresăm Preafericirii Voastre, Preafericite Părinte Patriarh Neofit, membrilor Sfântului Sinod, clerului și credincioșilor Bisericii Ortodoxe Bulgare călduroase și frățești felicitări și ne rugăm lui Dumnezeu să reverse darurile Sale cele bogate peste întregul popor ortodox bulgar, spre slava Preasfintei Treimi și binele Ortodoxiei”, se mai arată în mesajul patriarhului Daniel.