Macedonia: Poliția a părăsit orașul Kumanovo, după ‘neutralizarea unui grup terorist’

Forțele speciale macedonene au părăsit luni Kumanovo, oraș din nordul țării, după ce au preluat controlul asupra situației în urma unor confruntări violente cu un grup armat, soldate cu 22 de morți, acestea fiind cele mai grave violențe din Macedonia în ultimii 14 ani, relatează AFP. Aceste lupte grele au provocat o îngrijorare profundă din partea NATO și UE, suscitând temeri în ceea ce privește reizbucnirea unui conflict similar cu cel din anul 2001, care a opus forțele armate macedonene și rebelii albanezi. Aceștia din urmă cereau mai multe drepturi în cadrul societății. Locuitorii care au fugit din cartierul locuit de o majoritate albaneză în Kumanovo, scena unor lupte violente sâmbătă și duminică, au revenit luni la casele lor. Poliția anunțase duminică seara încheierea operațiunii după ce ‘neutralizase un grup terorist’ în această localitate situată în apropiere de granița cu Kosovo, de unde grupul a venit, potrivit presei locale. Potrivit poliției macedonene, cinci dintre liderii insurgenților erau cetățeni albanezi din Kosovo. Autoritățile de la Skopje continuă ancheta deschisă împotriva a 20 de suspecți care au fost arestați și dintre care unii au compărut deja în fața judecătorilor. Opt din cele 22 de victime erau polițiști, iar restul de 14 — membri ai grupului armat, presupus de origine albaneză. Starea de sănătate a 37 de polițiști care au fost răniți în lupte este stabilă, a indicat o sursă medicală. Unele ziare macedonene au publicat luni fotografii cu polițiștii uciși în lupte, menționându-le numele. ‘Teroriștii au planificat un masacru în Macedonia, dar poliția a reușit să împiedice planul monstruos’, scrie cotidianul proguvernamental Dnevnik, preluând discursul responsabililor macedoneni, care au acuzat grupul că avea drept scop să atace instituțiile de stat. Macedonia, cu 2,1 milioane de locuitori, este o țară majoritar slavă ortodoxă. Minoritatea albaneză musulmană reprezintă un sfert din populație. Candidată la aderarea la UE de zece ani, această fostă republică ex-iugoslavă se confruntă cu o gravă criză politică, care opune de mai multe luni principalele formațiuni slave — opoziția de stânga acuzând puterea conservatoare de corupție și interceptarea convorbirilor telefonice în cazul a peste 20.000 de persoane, între care politicieni, jurnaliști sau lideri religioși.