Preşedintele Parlamentului ungar, îngrijorat de viitorul maghiarilor din România, critică UE privind dreptul la autodeterminare

Viitorul maghiarilor din Romania provoacă „îngrijorări grave”, apreciază preşedintele Parlamentului ungar Laszlo Kover, iar Guvernul Orban vrea să se asigure că Europa nu aude doar vocea celor care recurg la forţă pentru aplicarea „drepturilor constituţionale la autodeterminare”, relatează MTI.Kover consideră că nivelul relaţiilor dintre Ungaria şi România este atât de scăzut, încât viitorul comunităţilor maghiare din Transilvania este necesar să fie văzut cu „îngrijorare gravă”.În afară de o „susţinere substanţială”, Guvernul de la Budapesta încearcă să construiască relaţii economice care să ajute comunitatea româno-maghiară, a spus Kover duminică într-un interviu pentru postul public Kossuth Radio.Executivul condus de Viktor Orban vrea să se asigure că Europa nu aude doar vocea celor care recurg la forţă pentru aplicarea „drepturilor constituţionale la autodeterminare”, ci şi pe cea a celor care încearcă să folosească mijloace paşnice pentru a atinge acelaşi scop, a declarat preşedintele Parlamentului ungar.În opinia sa, atitudinea Uniunii Europene (UE) faţă de drepturile omului este „un pic distorsionată”, întrucât conducătorii blocului european sunt mai preocupaţi de „igiena mentală a puilor hibrizi de găină şi porcilor îngrăşaţi” decât de protecţia drepturilor comunităţilor la „autodeterminare” educaţională şi culturală.Tot în ceea ce priveşte „comunităţile ungureşti din vecinătatea apropiată”, Kover a lăudat ţări vecine ca Slovenia şi Croaţia pentru protejarea drepturilor comunităţilor maghiare. În Serbia, situaţia se îmbunătăţeşte oarecum, a apreciat el.Însă preşedintele Legislativului de la Budapesta a criticat Slovacia pentru că autorităţile consideră comunitatea maghiară drept un „risc la adresa securităţii naţionale”.Capacitatea de reprezentare a intereselor Ungariei este mai „proastă”, în multe privinţe, decât oricând altcândva în ultimii 25 ani, din cauză că Guvernul Orban a ales un drum către relansarea economică care a afectat interesele ţării în străinătate, recunoaşte Kover.Primul Guvern Fidesz din perioada 1998-2002 a fost, însă, în măsură să reprezinte interesele Ungariei cu „greutatea adecvată” în forumurile internaţionale, este el de părere. Dar, în ultimii patru ani, Cabinetul Orban a ales o cale prin care să pună ţara pe picioare – în urma „falimentării” Ungariei pe care Kover o atribuie fostului premier socialist Ferenc Gyurcsany – care a afectat anumite interese internaţionale, a insistat el.