Peste 90% dintre români consideră că principalul factor care poate afecta sănătatea aparatului digestiv este o dietă dezechilibrată, aceasta fiind urmată de nivelul de stres (peste 80%), dar și de antibioticele administrate în exces, fumatul, consumul excesiv de alcool sau factorii genetici, relevă studiul „Românii, stilul de viață și bolile gastrointestinale”. Potrivit studiului dat publicității marți de Asociația Persoanelor cu Boli Inflamatorii Intestinale din România (ASPIIR), 83% dintre respondenți consideră că o afecțiune precum boala Crohn sau colita ulcerativă le-ar afecta mult și foarte mult viața profesională și personală și aproape jumătate dintre ei s-ar simți stânjeniți să discute cu colegii sau prietenii despre simptomele acestor boli. „Printre simptomele asociate de intervievați cu problemele gastrointestinale se numără durerile și crampele abdominale (8 din 10 români), scaunele cu sânge (7 din 10 români), diareea (6 din 10 români), anemia și starea de oboseală (de către 5 din 10 români), nevoia urgentă de a merge la toaletă (3 din 10 români) sau febra (3 din 10 români)”, arată studiul. Respondenții susțin că ar apela de urgență la medic în cazul apariției unor simptome precum scaune cu sânge (85%), diaree pe durată îndelungată (75%) și dureri și crampe abdominale (60%). Aproximativ 94% dintre respondenți consideră că o boală care afectează sistemul gastrointestinal este gravă, foarte gravă sau extrem de gravă, 68% sunt conștienți că o boală cronică necesită tratament toată viață și peste 78% cred că o astfel de situație este una grea sau foarte grea, care ar aduce constrângeri pentru viața de zi cu zi. Medicul de familie rămâne pentru aproximativ 50% din respondenți cel către care s-ar adresa în cazul persistenței simptomelor, fiind urmat de medicul gastroenterolog — 24%. Doar 10% dintre respondenți s-ar gândi, în cazul în care aceste simptome persistă, să își schimbe stilul de viață și obiceiurile alimentare. În cazul în care sfaturile medicilor implică urmarea unui tratament toată viața, 6 din 10 români consideră că ar urma toate indicațiile medicului, în timp ce 3 din 10 au declarat că s-ar abate de la tratament, dacă s-ar simți mai bine. Deși bolile inflamatorii intestinale includ necesitatea de a utiliza toaleta de până la 20 de ori pe zi, 7 din 10 români declară că nu s-ar simți stânjeniți dacă ar fi nevoie să discute cu familia despre această situație. „Dacă discutarea unei astfel de probleme cu familia nu reprezintă o problemă pentru cei mai mulți dintre respondenți, situația se schimbă când e vorba de discutarea problemei cu colegii, 43% dintre români considerând stânjenitoare discutarea acestor simptome”, arată sondajul. De asemenea, cei mai mulți participanți la sondaj, 51%, au declarat că o astfel de boală afectează foarte mult viața personală și profesională, iar 32% că o afectează mult. Lipsa accesului la servicii medicale de calitate (33%) și accesul scăzut la metode de diagnosticare eficiente (33%) sunt considerate a fi principalele dificultăți pe care le întâmpină pacienții cu boli gastrointestinale cronice. Bolile inflamatorii intestinale, din care fac parte boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică (colita ulcerativă), sunt afecțiuni inflamatorii cronice ale tubului digestiv. În România sunt aproximativ 10.000 de pacienți diagnosticați cu boală Crohn sau colită ulcerativă, dintre care peste 1.500 sunt înregistrați în Registrele Naționale. La nivel european, aproximativ 3 milioane de persoane suferă de boli inflamatorii intestinale. Cele mai multe cazuri sunt înregistrate la persoane tinere, cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, dar pot apărea la orice vârstă. Statisticile europene arată că 10% dintre pacienții cu boli inflamatorii intestinale sunt șomeri, iar cei care muncesc au, în general, între trei și șase săptămâni de concediu medical pe an. Realizat pe un eșantion de peste 3.000 de respondenți, cu vârste de peste 18 ani, din mediul urban, eșantion reprezentativ pentru utilizatorii de internet din România, sondajul arată care este nivelul de informare al populației vizavi de bolile gastrointestinale, dar și adresabilitatea către medic.