24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Curtea de Apel Alba-Iulia reia miercuri discuţiile în procesul în care Klaus Iohannis a contestat raportul ANI privind un conflict de interese în care s-ar fi aflat şeful statului în perioada în care a fost primar al Sibiului, legat de un contract cu tipografia Forumului Democrat al Germanilor.Purtătorul de cuvânt al Curţii de Apel Alba-Iulia, Cosmin Muntean, a declarat marţi, corespondentului MEDIAFAX, că instanţa va relua miercuri judecarea procesul în care preşedintele Klaus Iohannis contestă raportul Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) potrivit căruia acesta a fost în conflict de interese când a ocupat funcţia de primar al Sibiului.Cosmin Muntean a spus că preşedintele Klaus Iohannis a depus contestaţia imediat după raportul Agenţiei Naţionale de Integritate, care stabilise că, în calitate de primar al municipiului Sibiu, ar fi încălcat legislaţia cu privire la incompatibilitate şi conflict de interese, deoarece Primăria Sibiu a încheiat un contract de informare şi publicitate cu Tipografia Honterus care aparţine Forumului German din România, iar organizaţia era condusă la acea dată de edil.Muntean a precizat că procesul a fost suspendat în 2014, din cauză că ANI sesizase Parchetul să facă cercetări în cazul lui Klaus Iohannis, pentru conflict de interese.Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după verificările făcute la sesizarea ANI, a închis dosarul, procurorii stabilind că Iohannis nu a încălcat legea atunci când a semnat, în calitate de primar al Sibiului, un contract cu Tipografia Honterus.Astfel, Curtea de Apel Alba-Iulia a decis, în luna mai, să reia judecarea acţiunii depuse de Klaus Iohannis, iar termenul a fost stabilit pentru miercuri 27 mai, a precizat Cosmin Muntean.În august 2013, ANI l-a acuzat pe Iohannis de conflict de interese în cazul unui contract semnat în decembrie 2010, din postura de primar al municipiului Sibiu, cu SC Tipografia Honterus SRL, deţinută de Forumul Democrat al Germanilor, al cărui preşedinte era atunci. ANI a sesizat şi Parchetul instnaţei supreme cu privire la posibila săvârşire de către Klaus Iohannis a infracţiunii de conflict de interese.Inspectorii de integritate susţineau că Iohannis a aprobat, în perioada ianuarie – iunie 2011, trei facturi fiscale în vederea efectuării plăţilor către prestator, respectiv societatea Tipografia Honterus.”Obiectul contractului semnat cu încălcarea regimului juridic al conflictului de interese administrativ şi penal de către Klaus-Werner Iohannis constituie servicii de informare şi publicitate în vederea implementării Proiectului (cod SMIS: 4915) finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Programul Operaţional: Creşterea Competitivităţii Economice 2007 – 2013 (POS CCE), Axa Prioritară 3 «Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) pentru sectoarele privat şi public»”, preciza ANI.Raportul Agenţiei Naţionale de Integritate a fost contestat de Klaus Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia şi, în paralel, Parchetul instanţei supreme a făcut verificări în acest caz, la sesizarea ANI.În 19 martie 2014, judecarea dosarului în care Klaus Iohannis a contestat raportul privind conflictul de interese a fost suspendată, la cererea ANI, pe motiv că Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a început urmărirea penală pentru aceleaşi fapte care fac obiectul acestui dosar.În septembrie 2014, PICCJ a închis dosarul, în soluţia de clasare arătându-se că folosul material rezultat în urma semnării de către primarul Sibiului a contractului a fost obţinut de Tipografia Honterus, nu şi de Klaus Iohannis.”În speţă, folosul material obţinut ca urmare a semnării, de către Klaus Werner Iohannis, în calitate de primar al municipiului Sibiu, a contractului de prestări-servicii nr. 71/23.12.2010, având ca obiect «Servicii de informare şi publicitate în vederea implementării proiectului POS CCE SMIS 4915, contract de finanţare nr. 117/321/28.08.2009, Implementarea conceptului de administraţie electronica la nivelul municipiului Sibiu», contract încheiat cu SC Tipogafia Honterus SRL, respectiv a procesului-verbal de recepţie a serviciilor prestate, încheiat la data de 02.06.2011, precum şi aprobării unui număr de 3 (trei) facturi, în vederea efectuării plăţilor, către SC Tipografia Honterus SRL, s-a realizat în beneficiul SC Tipografia Honterus SRL Sibiu”, au scris procurorii în soluţia de clasare.Parchetul instanţei supreme menţiona că Iohannis nu s-a aflat în raporturi de muncă, după cum rezultă din probele administrate în dosar, cu Tipografia Honterus, societate al cărei asociat unic era, la acea dată, Forumul Democrat al Germanilor din România, şi nici cu FDGR.”În acest sens, arătăm că, prin adresa nr. 1148/11.11.2013, Forumul Democrat al Germanilor din România a comunicat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, faptul că domnul Klaus Werner Iohannis (cu datele de stare civilă din dosar) nu a avut şi nici nu are calitatea de angajat al Forumului Democrat al Germanilor din România, menţionându-se faptul că această funcţie este una onorifică; de asemenea, s-a mai arătat că d-l Klaus Werner Iohannis nu a beneficiat, din partea F.D.G.R., de servicii sau foloase de orice natură, neaflându-se, în raporturi comerciale, cu respectiva asociaţie. Totodată, prin adresa cu numărul 2827/18.06.2014, Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu a comunicat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, faptul că domnul Klaus Werner Iohannis (cu datele de stare civilă din dosar), nu figurează angajat sau fost angajat al Forumului Democrat al Germanilor din România şi nici al Tipografiei Honterus”, se mai arăta în documentul citat.Procurorii au precizat că raportul de muncă „ia naştere din relaţiile sociale reglementate de lege, dintre o persoană fizică, pe de o parte şi, ca regulă, o persoană juridică – pe de altă parte -, ca urmare a prestării unei anumite munci, de către prima persoană, în folosul celei de a doua, care, la rândul ei, se obligă să o remunereze şi să creeze condiţiile necesare prestării acelei munci; aşadar, subiectele raportului juridic de muncă sunt angajatorul şi salariatul”.Pe de altă parte, în 21 ianuarie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a câştigat definitiv procesul cu Agenţia Naţională de Integritate privind incompatibilitatea, după ce instanţa supremă a respins recursul ANI. Astfel, Înalta Curte de Casaţoie şi Justiţie a stabilit că Iohannis nu a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat Primăria Sibiu în Adunările Generale ale Acţionarilor de la societăţile Apă Canal şi Pieţe.În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.
