Geoană: România ar putea deveni o poartă de liber schimb către zona euroatlantică

„După părerea mea, este clar că România se află la estul extrem al Vestului și de aceea orice consolidare a piețelor și a integrării Vestului este bună pentru noi. Dacă România s-ar folosi de locația sa economică și geografică precum de o cale de acces pentru o piață mai largă, ar putea să devină nu doar o poartă către Europa, ci o poartă către zona de liber schimb euroatlantică”, a precizat Geoană, în deschiderea dezbaterii cu tema „România între beneficii și restricții în cadrul TTIP” (Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții — n.r.).

El a subliniat necesitatea creșterii numărului de întreprinderi mici și mijlocii în România și a solicitat autorităților române „să facă mai mult” în acest sens, dacă vrem o economie „normală, puternică”.

„Numărul de IMM-uri din România care exportă către piața din America și, în general, către toate piețele UE sau non-UE este unul dintre cele mai mici din Europa. Avem mai puține IMM-uri care exportă în afara Europei decât Bulgaria. Este nefiresc acest lucru. 65% din exporturile țării sunt reprezentate de transnaționale care operează în și din România. Foarte bine, dar dacă vrem să avem o economie normală, o economie puternică, o democrație puternică și înfloritoare, noi și dumneavoastră putem să încurajăm IMM-urile din România. (…) Sper că această discuție va stimula autorităților române să facă mai mult pentru IMM-urile din România”, a spus Geoană.

Președintele PSRO și-a încheiat intervenția printr-o întrebare adresată experților români și străini prezenți la manifestare, cu privire la ce trebuie făcut pentru ca geografia României să beneficieze de pe urma zonei de liber-schimb transatlantice și cum poate fi valorificată această poziție pentru a crește economia țării.

„Întrebarea este cum putem să facem ca geografia României să beneficieze de pe urma zonei de liber-schimb transatlantice, și cum putem să ne valorificăm poziția geografică pentru a ne crește economia. Acestea sunt întrebările pe care vi le adresez și le las la latitudinea experților”, a încheiat Geoană.

La rândul său, deputatul PNL Andreea Paul a criticat poziția pe care o ocupă România (a 25-a) în ceea ce privește indicele compozit al beneficiilor care derivă din acordul TTIP, potrivit Consiliului European pentru Relații Internaționale, din cauza „dezinteresului” instituțiilor din România, deși există experți de primă mână în instituțiile europene.

„Din cele 31 de grupe de lucru de negociere de la Comisia Europeană, niciuna dintre ele nu este condusă de un român, deși suntem o țară cu o populație numeroasă, reprezentativă din acest punct de vedere în UE. Deși avem experți europeni de primă ligă internațională și europeană în instituțiile europene, niciunul nu este valorificat de către România în aceste negocieri. De ce se întâmplă acest lucru, pentru că dezinteresul instituțiilor din România este grav și acest interes vine din necunoaștere”, a susținut deputatul PNL.

Potrivit Andreei Paul, este nevoie de o strategie. „Sunt multe lucruri ce pot fi făcute. E fericită această intensificare a dezbaterilor pe zona TTIP, foarte bine. Trebuie să ajungem la nivelul companiilor care să își poată face aceste evaluări sectoriale”, a spus Paul.

La dezbatere a intervenit, prin skype, de la Bruxelles, și Lucian Cernat, economist șef, DG Trade, Comisia Europeană. Potrivit acestuia, România are potențial în comerțul exterior și în crearea de noi locuri de muncă, dar este necesar să se cunoască în mod concret atât numărul de firme românești care exportă, cât și numărul firmelor care s-ar putea implica în comerțul exterior al României, însă nu o pot face din pricina anumitor „bariere comerciale”.

„O mie de firme românești exportă în mod direct. Nu putem estima însă numărul de firme românești care exportă, în mod indirect, în Statele Unite, prin intermediul unei alte firme din UE, o firmă germană sau din Franța. De asemenea, este important a estima numărul de firme românești care sunt actualmente capabile să exporte, dar care din diferite motive și bariere comerciale, nu pot exporta. (…) Dacă ne interesează crearea de locuri de muncă, comerțul exterior este, poate, cea mai puternică soluție. România are un potențial pe care trebuie să îl maximizăm în cadrul negocierilor”, a susținut Cernat.

La evenimentul organizat la Palatul Parlamentului au mai participat Elena Bryan — negociator șef, Misiunea SUA pe lângă UE, Mihai Bogza, președintele Consiliului Investitorilor Străini.