Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, apreciază că „nu este necesară o regândire a arhitecturii europene de securitate”, ci trebuie respectat aquis-ul existent în domeniu, iar instrumentele și mecanismele existente să fie utilizate „mai viguros”. Într-un discurs susținut, joi, la o dezbatere organizată de MAE cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la semnarea Actului Final de la Helsinki, Aurescu a afirmat că acest document reprezintă fundamentul securității europene și își menține valabilitatea și astăzi, la fel ca și în trecut. „Credem că nu este necesară o regândire a arhitecturii europene de securitate, ci este crucială implementarea și reafirmarea principiilor și angajamentelor care stau la baza acestuia. Cu alte cuvinte, nu vedem necesară necesitatea unor inovații, a unor restructurări ale arhitecturii de securitate existente, ci credem că eforturile trebuie îndreptate în direcția respectării aquis-ului existent, a identificării unor modalități de îmbunătățire a implementării angajamentelor asumate de statele participante, precum și utilizarea mai viguroasă a instrumentelor și mecanismelor deja existente”, a spus ministrul. Bogdan Aurescu a insistat asupra întăririi mecanismelor de respectare a arhitecturii europene de securitate prin instrumente de sancționare mai eficientă a încălcării acestora. „Dacă un actor al comunității internaționale încalcă flagrant principiile fundamentale de drept internațional, asta nu înseamnă că arhitectura de securitate internațională și sistemul de principii fundamentale ale dreptului internațional, care sunt prevăzute de Actul Final și pe care această arhitectură se bazează, este desființat. Ar fi complet anormal”, a adăugat șeful diplomației române.