Peste 31.000 de permise de reședință temporară au fost eliberate de România în ultimii trei ani, țara noastră situându-se pe locul 21 în ierarhia țărilor UE în ceea ce privește fenomenul migraționist, a afirmat joi Emil Niculescu, reprezentant al Inspectoratului General pentru Imigrări, la încheierea proiectului „Sprijinirea programelor de repatriere voluntară asistată și reintegrare în România” implementat de Organizația Internațională pentru Migrație.
Cea mai atractivă țară a fost Marea Britanie, unde au fost 600.000 de persoane nou venite pe an. O creștere importantă a înregistrat și Polonia, în care numărul migranților era în anul 2011 de 108.000 de persoane, iar în 2013 se ajungea la 273.000. Potrivit lui Emil Niculescu, în România situația fenomenului migraționist s-a menținut relativ constantă în acești ani. „Se observă o tendință generală crescătoare în ceea ce privește fluxul de migranți, care și-au stabilit reședința temporară în România, deși valoarea a scăzut pe parcursul timpului. (…) Principalele motive de migrare în țara noastră au fost educația — circa 3.000 persoane în fiecare an, întregirea familiei — numărul a scăzut în ultimii ani sau angajarea în muncă — în scădere din cauza recesiunii economice. În general, fenomenul migrației a fost menținut constant”, a spus Niculescu. În perioada 2011 — 2013, cel mai mare număr de imigrați în România a fost înregistrat în rândul cetățenilor moldoveni, turci și chinezi, însă a crescut în această perioadă și numărul cetățenilor din Siria, Afganistan, Irak. Pe de altă parte, datele arată că România se află la mijlocul clasamentului în rândul statelor UE în ceea ce privește migrația ilegală. „Marea majoritate a migranților ilegali care se află pe teritoriul Greciei și Turciei încearcă să ajungă în statele UE folosind ruta maritimă, dar și cea terestră, care exclude oarecum tranzitarea teritoriului României. Ei tranzitează Bulgaria, Serbia, Muntenegru, mai departe Ungaria și Austria”, a completat Niculescu.
Bilanțul proiectului arată că, în trei ani, au fost repatriate 460 de persoane în 54 de țări de pe toate continentele. Dintre acestea, 356 au fost bărbați și 104 femei. Un număr de 118 persoane au beneficiat de cursuri vocaționale, dintre care 64 au fost din Filipine.