Președintele CCR, Augustin Zegrean, audiat de procurori în dosarul „Erata”

Președintele Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, s-a prezentat miercuri la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru a fi audiat în dosarul „Erata”. La intrare în sediul Parchetului, Zegrean a spus că are emoții, deoarece este „un tip emotiv”. Întrebat de jurnaliști dacă se simte vinovat în legătură cu decizia dată de CCR în cazul referendumului din 2012, Zegrean a răspuns: „Cu ce să mă simt vinovat? Am dat o decizie. V-am mai spus de atâtea ori și o să repet până când poate cineva o să înțeleagă: rezultatul votului nu l-am stabilit noi. Noi am primit de la Biroul Electoral Central procesul-verbal privind rezultatul votării și acolo scria că au fost la vot 8 milioane și ceva, care reprezentau 46,24% din numărul cetățenilor înscriși în listele electorale. Noi, dacă am fi dat altă decizie, am putea fi trași la răspundere, eventual”. Președintele CCR a menționat că au fost mai multe plângeri pe tema rezultatului referendumului, însă toate au fost respinse de procurori prin neînceperea urmăririi penale, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a admis o contestație și a trimis dosarul înapoi la Parchet pentru completarea probatoriului. În acest dosar au fost audiați până acum Horațius Dumbravă (membru al CSM), Toni Neacșu (fost judecător CSM), Acsinte Gaspar (fost judecător CCR) și judecătorul constituțional Tudorel Toader. Procurorii Parchetului General au redeschis un dosar în care investighează modul în care judecătorii Curții Constituționale au emis în anul 2012 o decizie privind organizarea referendumului pentru demiterea fostului președinte Traian Băsescu. Pe 2 august 2012, CCR a adoptat o hotărâre cu privire la organizarea referendumului, însă a constatat că din acea hotărâre lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-și exprime opțiunea la referendumul organizat deja pe 29 iulie 2012. După publicarea hotărârii, a fost adăugată o erată prin care se menționa faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, și anume, peste 18 milioane de români. Prin această erată a fost blocată inițiativa Guvernului de a efectua un minirecensământ pentru a-i scoate de pe listele electorale permanente pe românii plecați din țară de mai mult timp. Erata respectivă a fost întocmită și semnată de judecătorul Ștefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare către Guvern și Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puțin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Ulterior, trei dintre judecătorii CCR, Ion Predescu, Acsinte Gaspar și Tudorel Toader, au declarat că nu au fost consultați cu privire la întocmirea acelei erate, ei susținând că referendumul trebuia validat, întrucât cele 18.292.464 persoane înscrise în listele electorale permanente, număr luat în considerare la adoptarea hotărârii de validare, nu reflectă structura și dimensiunea corpului electoral actual. În opinia lor, din listele electorale permanente trebuiau scăzute persoanele de cetățenie română cu domiciliul în străinătate, precum și cele cu actele de identitate expirate.