Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, s-a aflat, duminică, în mijlocul obștii monahale de la Mănăstirea Ghighiu din județul Prahova, unde a participat la Sfânta Liturghie, informează site-ul Patriarhiei citat de AGERPRES. ”În cuvântul de învățătură rostit la finalul slujbei, Patriarhul României a vorbit despre învățăturile duhovnicești care se desprind din Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei, capitolul VI (…), citită astăzi în cadrul Sfintei Liturghii în toate locașurile de cult. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a spus că această Evanghelie ne îndeamnă la căutarea Împărăției lui Dumnezeu, drept cea mai importantă preocupare a omului. Evanghelia conține trei mari adevăruri și anume, că dacă omul are conștiința curată și bună, toata viața sa va fi luminoasă. Dacă însă are conștiința rea și întunecată atunci și viața sa va fi întunecată, adică va fi stăpânită de păcate și de patimi multe. În al doilea rând, Evanghelia ne arată că grija pentru mâncare și băutură și pentru îmbrăcăminte nu trebuie să devină o tiranie, o înrobire a vieții omului astfel încât el să nu mai aibă grijă de mântuirea sufletului. În al treilea rând, Evanghelia ne arată că trebuie să căutăm în fiecare zi Împărăția lui Dumnezeu și toate celelalte daruri se vor adăuga nouă, adică trebuie să căutăm mai întâi comuniunea cu Dumnezeu, legătura duhovnicească de iubire și ascultare față de El și apoi și mâncarea și băutura și îmbrăcămintea și toate darurile materiale vor veni ca o binecuvântare a lui Dumnezeu, ca urmare a legăturii noastre duhovnicești cu El’, menționează sursa citată. Patriarhul BOR a arătat că Împărăția lui Dumnezeu este comuniunea de viață și iubire a Preasfintei Treimi cu îngerii și cu Sfinții. ”Concluzia Evangheliei de astăzi este cuprinsă, așadar, în versetul ‘Căutați mai întâi împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă. Ce este Împărăția lui Dumnezeu ca să o căutăm? Este comuniunea de viață și iubire a Preasfintei Treimi cu îngerii și cu sfinții care au împlinit voia Sfintei Treimi în viața lor. Deci, când se spune ‘Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu’ înseamnă ‘Căutați mai întâi iubirea veșnică a lui Dumnezeu la care sunteți chemați ca să o gustați și să trăiți veșnic împreună cu Dumnezeu și cu Sfinții Lui’, a arătat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La final, Patriarhul României a oferit Mănăstirii Ghighiu, ca semn de prețuire și binecuvântare, mai multe cărți liturgice și de cult. Mănăstirea Ghighiu, cu hramul ”Izvorul Tămăduirii”, se află la aproximativ cinci kilometri de Ploiești și este unul dintre cele mai cunoscute lăcașuri de cult din Prahova. Ridicată acum mai bine de patru secole, în mijlocul unei păduri care făcea parte din legendarii Codrii ai Vlăsiei, mănăstirea atrage de sărbătorile religioase, dar și la fiecare sfârșit de săptămână credincioși din toată țara. Două sunt motivele pentru care oamenii vin să se roage în acest loc: Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, adusă din Siria, și un izvor tămăduitor, aflat în spatele mănăstirii. Mănăstirea a fost ridicată pe vatra unei biserici din lemn zidită la sfârșitul secolului al XVI-lea de logofătul Coresi și soția sa, jupânița Slavița. În anul 1817 s-a ridicat o biserică tot din lemn, de ieromonahul Arsenie de la Cernica, în timpul domnitorului Ioan C. Caragea și al mitropolitului Nectarie. Actuala biserică a fost zidită între anii 1858-1866 de către stareții Eftimie și Antonie, ajutați de mitropolitul Nifon, pe temelia fostei biserici de lemn.
În anul 1952, Patriarhul Justinian a transformat mănăstirea pentru călugări în mănăstire pentru maici, iar între 1954-1958 a făcut renovarea întregului ansamblu. Tot atunci s-a construit ansamblul de chilii în stil brâncovenesc. Biserica este construită din cărămidă, pe temelie din blocuri masive din piatră. Interiorul este compartimentat în altar, naos și pronaos. Inițial a avut pridvor deschis, în stil brâncovenesc, care la renovarea din 1954-1958 a fost închis cu zid și în parte de mari ferestre. La intrarea in pronaos sunt pictați Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Pictura a fost lucrată în ulei de Gheorghe Tătărescu în anul 1865, sub influența școlii italiene, exceptând pe cea a cupolei. Aceasta a fost restaurată între anii 1984-1990, când au fost făcute și unele reparații bisericii. Mănăstirea are o colecție de artă bisericească. În acest loc se găsesc lucruri de preț din colecția de artă religioasă, între care la loc de cinste este Icoana Maicii Domnului cu pruncul, cunoscută sub denumirea de „Maica Domnului Siriaca”, veche de peste 400 de ani, adusă din Siria, care se află la acest lăcaș de cult din anul 1958. Pe lângă biserica mare a mănăstirii și cea mică a cimitirului, în partea stângă se află și un agheasmatar devenit deja foarte cunoscut în rândul credincioșilor. În spatele mănăstirii există un izvor despre care se spune că are apă tămăduitoare, multe fiind mărturiile celor care spun că după ce au băut apă de aici s-au vindecat de diferite afecțiuni. În fiecare an, de hramul bisericii, la marea sărbătoare a Izvorului Tămăduirii, curtea mănăstirii se umple până la refuz de miile de credincioși, iar aleea care duce la izvor este parcursă de oameni în genunchi, în semn de recunoștință pentru jertfa Mântuitorului Iisus Hristos.