Intelectualii pot schimba istoria, a susținut, miercuri, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, în cadrul dezbaterii „Elitele intelectuale din Europa de Est: de la disidența anticomunistă la integrarea euroatlantică”. „Sunt anumite momente în istorie când intelectualii pot nu numai să țină discursuri, dar pot, prin exemplul lor personal și printr-un proiect inteligent, să anime milioane de oameni să schimbe istoria”, a spus Constantinescu. Dezbaterea, găzduită de Ateneul Român, s-a desfășurat sub forma unui dialog între prof. Emil Constantinescu și prof. Vytautas Landsbergis, la eveniment luând parte personalități din mediul academic românesc și ambasadori ai statelor membre ale Uniunii Europene acreditați la București. Constantinescu a vorbit despre familia politicienilor „intelectuali”, protagoniști ai revoluțiilor din anii ’90, precum Vaclav Havel, Arpad Goncz, sau Tadeus Mazowieski. „Ei au reușit să dea forță solidarității muncitorești”, a spus fostul președinte al României. În opinia lui Emil Constantinescu, există o diferență semnificativă între schimbările democratice din Lituania din anii ’90 și persistența în funcții de conducere ale statului român din aceeași perioadă. Aceasta ar consta în faptul că proiectul politic construit în fostele țări comuniste a fost posibil în România abia după 1989, din cauza faptului că structurile KGB procedau la arestarea intelectualilor după ce întreprindeau ceva împotriva puterii comuniste, în timp ce, în România, Securitatea sancționa orice încercare de împotrivire. Potrivit lui Vytautas Landsbergis, comunismul a fost „una dintre cele mai periculoase forme de religie a violenței, forței și falsului”, „o abordare teroristă, a acestei credințe fanatice, care poate fi impusă prin faptul că eu am o armată și pot să-i abuzez pe toți răpindu-le libertatea”. El a opinat că în prezent acesta poate fi numit „fascism” sau „socialism”, un regim bazat pe puterea forței, condus de un dictator, fapt regăsit în Rusia actuală, unde „conducătorul face legile”. „Comunismul a fost o simplă fază a acestui proces rău”, a spus fostul șef de stat lituanian.
Oaspetele lituanian a fost de părere că muzica, „o făptură umană, un mesaj”, are puterea de a doborî un regim totalitar. „Și muzicianul și politicianul pornesc de la același gen de comunicare (…) E vorba de o comuniune a sufletelor”, a spus Landsbergis. El s-a referit astfel la celebrul „Lanț baltic”, o demonstrație politică pașnică care a avut loc la 23 august 1989. Atunci aproximativ două milioane de oameni care cântau și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei țări baltice — RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice. „Aceasta este puterea muzicii! (…) Acei oameni s-au simțit artiști. Arta a fost arma noastră principală”, a menționat profesorul Landsbergis. Întrebat de Constantinescu despre similitudinea destinului istoric al Lituaniei și Basarabiei, Vytautas Landsbergis a susținut că ambele state au fost victime ale „pactului criminal” Ribbentrop-Molotov. El a fost de părere că „Rusia, Kremlinul, Moscova poate folosi, la fel ca și în cazul Transmistriei, puterea pentru a împiedica apropierea de Uniunea Europeană a Moldovei de astăzi, (…) s-o împartă, s-o dividă, să ia părți din ea și să lase ce vor ei să se alăture României”. În altă ordine de idei, oaspetele lituanian a menționat că are cunoștință de personalitatea lui George Enescu, dar a mărturisit că nu a aprofundat creația marelui compozitor român. El și-a exprimat speranța că Uniunea Europeană își va depăși problemele actuale cu care se confruntă, precum cele din Grecia sau Ucraina, și a susținut că trebuie să fie deschisă „creativității” în primirea de noi membri. Potrivit tradiției, conferința a inclus un moment muzical, de această dată prof. Vytautas Landsbergis fiind acela care a interpretat, la pian, o piesă a unui compozitor lituanian. A fost prezent ambasadorul Lituaniei la București, Arvydas Pocius, care a făcut o prezentare a înaltului oaspete lituanian. Miercuri dimineața, Universitatea Națională de Muzică din București i-a conferit profesorului Landsbergis titlul de Doctor Honoris Causa, urmând ca joi, oaspetelui lituanian să-i fie oferită de către principesa Margareta, în numele regelui Mihai, Marea Cruce a Ordinului Coroana României în cadrul unei ceremonii organizate la Castelul Peleș. Vizita în România a dr. Vytautas Landsbergis, primul președinte democrat al Lituaniei, profesor la Conservatorul de Muzică din Vilnius, este organizată de Fundația Română pentru Democrație, în colaborare cu Casa Regală a României și Filarmonica „George Enescu”.