24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Șeful Cultului Musulman din România, Muurat Iusuf, a declarat luni, într-o conferință de presă, la Constanța, că este consternat de afirmațiile fostului președinte Traian Băsescu, potrivit căruia construirea la București a celei mai mari moschei din Europa și a unei universități musulmane reprezintă un risc pentru securitatea națională.
„Opinia publică se dorește a fi divizată de un conflict politic cu tendințe confesionale. S-a spus (Traian Băsescu — n.r.) că după construirea moscheii centrale din București vor sosi și studia în România 6.000 de studenți musulmani și țara noastră va devin centru al islamului din Balcani. Eu garantez că niciodată în țara noastră nu se va înființa o universitate teologică musulmană și, mai mult, nu există 6.000 de studenți teologi musulmani în Bulgaria, Bosnia și Macedonia, la un loc! (…) Fostul președinte Băsescu să nu implice Cultul Musulman într-un conflict politic cu pretext religios!”, a subliniat muftiul Muurat Iusuf.
Acesta consideră că declarațiile lui Băsescu riscă să divizeze societatea românească pe criterii confesionale, să lanseze false subiecte de dezbatere, precum și o posibilă „vânătoare de vrăjitoare”, fapt care este fără precedent, în opinia șefului Cultului Musulman.
„Regret să constat că fostul președinte a fost dezinformat pe tema viitorului nostru lăcaș de cult din București și, la rândul său, a pus în circulație aceste informații, dar pentru a restabili adevărul îi reamintesc că în cadrul a două vizite oficiale efectuate în Turcia, în 2011 și 2014, când l-am însoțit, a căzut de acord cu omologul său să acorde terenuri în București pentru construirea acestei moschei și a unui cimitir musulman. Reciproc, președintele turc și-a asumat obligația punerii la dispoziție, la Istanbul, a terenurilor necesare construirii unei biserici creștine românești și a unui cimitir, pentru comunitatea românească din metropolă, acorduri care au și fost finalizate, acum”, a declarat muftiul Muurat Iusuf.
Liderul spiritual musulman și-a arătat nedumerirea și față de interpretarea dată realizării proiectului moscheii din București, reamintind că, până de curând, fostul președinte al României se mândrea cu faptul că a cununat în tinerețe o familie de tătari dobrogeni, de confesiune musulmană.
„Fostul președinte nu este străin de faptul că în cei zece ani de când conduc comunitatea musulmană din România am activat permanent în spiritul combaterii și propagării extremismului confesional în rândul credincioșilor noștri, că m-am preocupat în permanență să păstrez caracterul tolerant, pașnic al învățăturilor noastre religioase și să cultiv armonia interconfesională ce caracterizează societatea românească în general și spațiul dobrogean, în particular. O moschee cu aproximativ 1.500 de locuri pentru celebrarea slujbelor la marile sărbători religioase de peste an, adică cu un număr dublu față de cea construită de Regele Carol I în 1910, permite îndeplinirea adevărate meniri a Muftiatului Cultului Musulman din România, de a organiza ritualurile religioase în spații autorizate, cu personal autorizat și școlit în instituții de educație oficiale și nu pe stadioane sau în case de rugăciune clandestine, de către așa-ziși imami, nerecunoscuți de noi, despre care nu se știe ce învățături propăvăduiesc. Această moschee, conform tradiției islamice, dar și creștine, deopotrivă, ar urma să beneficieze de anexe precum o cantină socială de o sută de locuri și două săli de curs pentru predarea Coranului la cursurile școlii de duminică”, a explicat imamul.
Potrivit muftiului Iusuf, proiectul ce va fi ridicat pe un teren acordat de Primăria București, cu suprafață de circa 11.000 mp, ar avea nevoie de un buget de aproximativ trei milioane euro, banii urmând să fie asigurați de Republica Turcia, prin intermediul Departamentului de Stat pentru Culte de la Ankara (DIYANET), instituție ce a finanțat în ultimii 25 de ani majoritatea proiectelor de construire și reabilitare a lăcașelor de cult musulmane din România.
Muurat Iusuf a atras atenția, în final, asupra pericolului ce rezidă din divizarea societății pe criterii religioase.
„Eu sunt la fel de bun român, cetățean loial țării mele ca și fostul președinte Băsescu. Bunicul meu este erou, căzut pe câmpul de luptă în slujba patriei în cel de-Al Doilea Război Mondial și cei din familia mea au luptat în toate războaiele pentru apărarea și întregirea patriei. De asemenea, în România modernă se regăsesc în toate structurile de decizie și putere funcționari fideli statului, angajați atât în structurile Ministerului Apărării Naționale, cât și ale Ministerului de Interne, în Guvern și Parlament. Și, în acest context, nu înțeleg, în acest caz, de ce trebuie ca fostul președinte să afirme public că trebuie analizată în CSAT oportunitatea construirii unui edificiu religios musulman?”, s-a întrebat șeful Cultului Musulman din România.
