R. Moldova se confruntă cu o ameninţare fără precedent la adresa securităţii economice şi sociale, constată un raport

Republica Moldova se confruntă cu, probabil, cele mai mari provocări la adresa securităţii sale economice din anul 1991 încoace, potrivit Raportului de Stare a Ţării, lansat  de Centrul Analitic Independent Expert-Grup în comun cu Fundaţia politică germană Friedrich-Ebert-Stiftung, informează MOLDPRES.„Riscurile sînt atît de sorginte internă, legate de instabilitatea politică, corupţia, vulnerabilitatea sectorului bancar, cît şi externă, generate de criza economică din Ucraina, Federaţia Rusă, criza de securitate din Ucraina, restricţiile comerciale care suprapuse prezintă ameninţări grave la adresa securităţii ţării”, a declarat Adrian Lupuşor, directorul executiv al Centrului Expert-Grup.Potrivit raportului, aceste vulnerabilităţi ar putea fi uşor atenuate dacă guvernarea ar fi dat dovadă de transparenţă şi eficienţă în fortificarea securităţii economice şi sociale a ţării. Potrivit experţilor, criza din sistemul bancar a stat la baza problemelor economice cu care se confruntă ţara în acest moment. Fraudele de circa 12 la sută din PIB comise pe parcursul anilor 2013-2014 de către cele trei bănci de importanţă sistemică puteau fi evitate de către BNM şi alte instituţii relevante.„Problema este că pe lîngă criza cu care se confruntă cele trei bănci, factorii care au alimentat această criză nu au fost înlăturaţi, astfel că există probabilitatea repetării unor scenarii similare pe viitor”, a mai menţionat Lupuşor. Nu este o criză „doar a celor trei bănci”, ci o problemă economică, ca urmare a acordării unor credite acestor instituţii financiare.Experţii au afirmat că în aceste condiţii este foarte importantă semnarea unui Memorandum cu FMI, „atît din considerente monetare”, cît şi pentru a impulsiona reformele structurale. Ei recomandă să fie efectuat un audit al instituţiilor publice, în special al celor de reglementare. Autorii Raportului sînt de părere ca cele trei bănci aflate sub administrare specială să fie lichidate.Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Andrei Rotaru, a apreciat drept un şoc depăşirea limitei superioare a ţintei BNM, de 5 la sută ± 1,5 puncte procentuale. Rata inflaţiei a atins nivelul de 8,1 la sută, iar la începutul anului viitor se estimează la 6,4 la sută. Măsurile de înăsprire a politicii monetare, prin majorarea ratei de bază şi a rezervelor obligatorii în monedă naţională, va avea ca urmare reducerea inflaţiei, a subliniat reprezentantul BNM.Referindu-se la deprecierea leului, Andrei Rotari a spus că ar dori ca acest subiect să fie analizat prin intrările şi ieşirile de valută străină din Republica Moldova. „Ne aflăm într-o situaţie dificilă, cînd avem o descreştere atît la import, cît şi la export, o scădere a remiterilor, în timp ce cererea pentru valută a rămas înaltă”, a afirmat consilierul BNM, care a adăugat că acesta a fost principalul factor care a influenţat deprecierea monedei naţionale şi respectiv creşterea inflaţiei.Reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional în Moldova, Armine Khachatryan, a accentuat că modelul de afaceri din Republica Moldova „trebuie să fie refăcut, să fie revizuit”, iar băncile să revizuiască portofoliul de risc. FMI recomandă să fie consolidată independenţa regulatorilor, BNM şi CNPF, o reglementare mai bună în situaţii de criză, o transparenţă mai mare privind beneficiarii efectivi ai acţiunilor băncilor, precum şi să fie îmbunătăţită administrarea corporativă a băncilor, a menţionat reprezentantul FMI.