24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Jumătate din Fondul de privatizare, de 50 de miliarde de euro, va fi utilizată pentru recapitalizarea băncilor elene, care apoi vor fi privatizate, a anunțat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel, transmite BBC. După recapitalizarea băncilor, banii rămași în Fondul de privatizare vor fi reinvestiți în Grecia de Guvernul de la Atena și vor fi folosiți pentru reducerea datoriei. Fondul va fi supervizat de autoritățile europene. Luni, liderii zonei euro au ajuns la un acord în privința Greciei, care va primi bani de la Fondul de salvare al zonei euro (ESM), în schimbul unor reforme. ‘Vrem să folosim cele mai bune posibilități pentru privatizare și să obținem cele mai bune venituri posibile din aceste active. Trebuie să sprijinim programul, după ce, în ultimii ani, au fost probleme în implementarea programelor de asistență financiară’, a afirmat Angela Merkel. Șeful Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, a declarat: ‘Încrederea a fost o problemă cheie, am analizat reformele, datoria, necesitățile de finanțare ale Greciei. Am reușit să ajungem la un acord asupra tuturor acestor probleme pentru ca Grecia să revină pe linia de plutire’. Liderii zonei euro au reușit, luni, să ajungă la un acord, după circa 16 ore de negocieri la Bruxelles. Miniștrii de Finanțe din zona euro au propus duminică transferarea unor active elene în valoare de până la 50 miliarde de euro într-un fond independent extern. De asemenea, Eurogrupul dorește implicarea FMI în orice program pentru Grecia, în timp ce autoritățile de la Atena se opun. Autoritățile elene au extins vacanța bancară până pe data de 13 iulie, restricționând retragerea din bancomate la 60 de euro pe zi. Decizia de închidere a băncilor a fost luată pe 29 iunie, în urma eșuării negocierilor pentru ajutor între Grecia și creditorii internaționali. Pe termen lung, însă, unele mari bănci grecești ar putea să fie închise sau preluate de rivalii mai puternici, într-un proces de restructurare a sectorului, care ar urma oricărui program de salvare a Greciei, au declarat, pentru Reuters, o serie de oficiali europeni. Un oficial european a declarat că primele patru mari bănci grecești, National Bank of Greece, Eurobank, Piraeus și Alpha Bank, ar putea fi reduse la două instituții, o măsură care, fără îndoială, se va lovi de opoziția autorităților de la Atena. O a doua sursă a apreciat că, deși fuziunea băncilor elene este necesară, acest proces ar putea să se deruleze pe o perioadă mai lungă de timp. ‘Economia Greciei este în ruine. Acest lucru înseamnă că băncile au nevoie de un nou început’, a declarat prima sursă. În opinia acesteia, „cazul Ciprului ar putea fi un model’. În Cipru, una din primele două mari bănci din insulă a fost închisă, în cadrul programului de asistență convenit cu creditorii internaționali. De asemenea, în Irlanda, trei bănci au fost fie închise, fie au fuzionat cu rivali mai puternici.
Orice închidere a unei bănci, proces ce va fi gestionat în principal de autoritățile elene, sub supravegherea supervizorilor de la Banca Centrală Europeană, nu îi va afecta pe clienți, deoarece depozitele și conturile lor vor migra la noul proprietar al băncii lor. Însă, un bancher grec a apreciat că orice fuziune a principalelor bănci elene va reduce concurența. În plus, fuziunea băncilor duce la pierderea de locuri de muncă, ceea ce le face nepopulare. Cele patru mari bănci grecești au fost supuse anul trecut la testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Cu excepția Alpha Bank, celelalte trei bănci grecești nu au trecut testele de rezistență. În România, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias, National Bank of Greece și Alpha Bank controlează împreună aproximativ 12% din activele bancare.
