Radu Boroianu (ICR): Românii încearcă să îl rupă pe Brâncuşi de spiritualitatea identitară

Preşedintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, a declarat, vineri, că, în ceea ce priveşte creaţia lui Constantin Brâncuşi, aceasta nu este legată de spaţiul românesc, în prezent, adăugând că poporul încearcă să îl rupă pe marele artist de spiritualitatea identitară.”Brâncuşi este una dintre cele mai minunate, dar şi tragice experienţe româneşti. Minunată, prin dimensiunea şi încărcătura ei de identitate românească, dar şi de transcendere a acesteia către spiritualitatea universală. Din păcate, tocmai noi, românii, suntem cei care nu-l înţelegem. Tocmai noi lăsăm să se întâmple ce se întâmplă la Târgu-Jiu şi după aia ne mirăm că UNESCO ne acceptă cu un sfert de gură doar Coloana Infinitului, poate, dar restul nu. Asta se datorează unui element foarte grav – faptul că-l rupem pe Brâncuşi de spiritualitatea identitară”, a declarat Radu Boroianu, vineri, cu ocazia încheierii unui parteneriat între instituţia pe care o conduce, galeria Galateca şi fundaţia La Blouse Roumaine privind recunoaşterea iei ca simbol naţional, în perspectiva apropiatei împliniri a 140 de ani de la naşterea sculptorului, în 2016.„Nu vrem să înţelegem de ce un creştin practicant ca el, un ortodox, era în acelaşi timp un mare iubitor al filosofiei tibetane. Şi din aceste două lucruri pe care, dacă le-am analiza normal, am putea constata că iese ideea Aleii Eroilor de la Târgu-Jiu”, a adăugat acesta.„Trebuie să relegăm toată creaţia lui de spaţiul românesc, pentru că acum nu este. În loc să ne ocupăm să facem această normală sinergie între români şi un mare creator care a murit în străinătate, noi încercăm în mod aberant să-i luăm osemintele dintr-un loc istoric şi să le aducem într-o comună în care jumătate dintre locuitori cred că sunt nepoţii lui. Cu alte cuvinte, intrăm în vulgaritate, în loc să ne pătrundem de spiritualitate”, a mai spus Boroianu.Cu ocazia celei de-a 39-a sesiuni a sa, care a avut loc la Bonn, Germania, în perioada 28 iunie – 8 iunie, Comitetul mondial UNESCO a făcut o recomandare de neînscriere a dosarului de candidatură a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi, pentru nominalizarea în patrimoniul mondial, potrivit unui comunicat remis, marţi, MEDIAFAX de Institutul Naţional al Patrimoniului (INP). Dosarul de candidatură a fost retras la decizia statului român, după ce a primit această recomandare de neînscriere din partea UNESCO, documentele pentru nominalizare urmând să fie completate şi redepuse.În perioada imediat următoare, experţii naţionali în domeniu se consultă cu experţi UNESCO şi ICOMOS (The International Council on Monuments and Sites), astfel încât dosarul să fie completat, revizuit şi redepus spre evaluare în cadrul unei noi sesiuni a Comitetului UNESCO.Oficialii Institutului Naţional al Patrimoniului sunt optimişti privind şansele dosarului, având în vedere că Declaraţia de valoare universală a Ansamblului Brâncuşi a fost acceptată de ICOMOS, potrivit aceluiaşi comunicat.România a transmis, în octombrie 2014, dosarul de nominalizare a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la Comitetul patrimoniului mondial UNESCO. Documentaţia a fost elaborată de INP, împreună cu specialişti în domeniul operei brâncuşiene şi beneficiind de sprijinul autorităţilor locale din Târgu-Jiu.Toţi factorii de decizie implicaţi în procesul de elaborare şi transmitere a Dosarului de nominalizare îşi afirmă angajamentul de a colabora în vederea prezentării şi promovării Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu la justa sa valoare universală excepţională, potrivit aceluiaşi document.Ansamblul Brâncuşi a fost inclus în 1991 pe lista tentativă.Deciziile UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură privind patrimoniul mondial) au de cele mai multe ori şi o mare miză economică, deoarece clasarea siturilor facilitează deblocarea finanţării în vederea lucrărilor de conservare a acestora şi aduce o creştere a numărului de turişti. Principala provocare a UNESCO este însă conservarea siturilor aflate în pericol din cauza lipsei de îngrijire, a practicării turismului necontrolat şi a dezvoltării unor activităţi economice cu consecinţe devastatoare asupra mediului.Potrivit site-ului Institutului Naţional al Patrimoniului, Ansamblul de la Târgu-Jiu este o capodoperă a geniului creator uman, datorată unuia din promotorii de frunte a artei moderne. Ansamblul realizat în România este singura lucrare de artă monumentală de amploare creată de Constantin Brâncuşi care avea la data conceperii ansamblului (1935 – 1936) o recunoaştere mondială.Întregul ansamblu monumental este un omagiu adus eroilor căzuţi în timpul primului război mondial. Componentele ansamblului sunt situate de-a lungul arterei de circulaţie „Calea Eroilor”, având o lungime de 1,5 kilometri cu orientarea generală est-vest. Componentele ansamblului sunt: Masa tăcerii – situată în grădina publică lângă malul râului Jiu, realizată în 1938 din piatră (calcar de Bampotoc) şi înconjurată de 12 scaune de piatră rotunde (în forma de clepsidra) -, aleea scaunelor – 24 scaune din piatră, pătrate (în forma de clepsidră), dispuse de o parte şi de alta a aleii în grupuri de câte trei, fac legătura înte grupul Mesei tăcerii şi Poarta sărutului situată spre est, la intrarea în parc, fiind realizată între 1937 şi 1938 -, Poarta sărutului – un portal de mari dimensiuni din travertin, fiind realizată între 1937 şi 1938 – şi Coloana – situată în parcul cu acelaşi nume, considerată în general componenta cea mai importantă a ansamblului.Axa „Calea Eroilor” are o lungime de circa 1,8 kilometri. Aceasta a fost realizată în 1937-1938, cu fonduri alocate de Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu, soţia primului-ministru liberal Gheorghe Tătărescu.Constantin Brâncuşi (născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, judeţul Gorj – decedat pe 16 martie 1957, la Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii majore la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană. Figură centrală în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi este considerat unul din cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.