24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Președintele Klaus Iohannis și-a abandonat, promulgând fără să obiecteze Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, cea mai importantă prerogativă – aceea de a-i reprezenta și de a lucra pentru cei care l-au ales, a afirmat marți fostul șef de stat Traian Băsescu, acesta arătându-se dezamăgit de faptul că actul normativ nu a fost contestat la CCR. ”Președintele Iohannis a abdicat fără să fie rege. Promulgând fără să obiecteze Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, președintele Iohannis și-a abandonat cea mai importantă prerogativă, aceea de a-i reprezenta și de a lucra pentru cei care l-au ales. Mare decepție când am constatat că legea nu este atacată la Curtea Constituțională și iată de ce: număr de parlamentari conform noii legi: 466; număr de parlamentari conform referendumului din 2009: 300. Dacă Parlamentul nu a binevoit să respecte votul exprimat de români într-un referendum validat, președintele României avea obligația constituțională să acționeze în favoarea propriului popor”, a scris Băsescu pe Facebook. Potrivit acestuia, președintele Iohannis ”a abdicat de la îndatoririle constituționale în condițiile în care avea la dispoziție Decizia nr. 682/2012 a Curții Constituționale care, în mod indirect, îl obliga la reacție”. ”În realitate, românii au fost ‘puțin vânduți’ pentru liniștea președintelui în relația cu politicienii. O fi prea greu pentru domnul Iohannis să fie loial Constituției și propriului popor?”, se întreabă fostul președinte. În final, acesta postează Decizia CCR 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecției de neconstituționalitate, ”doar pentru cei interesați și care au răbdare să citească”. ”1.10. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinței populare — această voință nu poate fi ignorată de aleșii poporului, întrucât este o expresie a suveranității naționale—, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenția altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voința exprimată de corpul electoral.
1.11. Această interpretare se întemeiază și pe principiul loialității constituționale, desprins și interpretat prin coroborarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 — Statul român, art. 2 — Suveranitatea și art. 61 — Rolul și structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune ca autoritățile cu competențe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de față Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze și să identifice modalități de punere în practică a voinței exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exercițiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.
1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1, 2 și 61”, arată CCR. Președintele Klaus Iohannis a semnat, luni, decretele de promulgare a mai multor acte normative, printre care Legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
