24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Republica Moldova, condusă de la mijlocul lunii iunie de un guvern interimar după demisia lui Chiril Gaburici, are de joi un nou executiv, premierul desemnat Valeriu Streleț și echipa sa guvernamentală primind în aceeași zi votul de încredere al parlamentului de la Chișinău. Noul guvern a fost confirmat cu voturile a 52 de parlametari, cu unul mai mult decât minimul necesar pentru învestire. În favoarea guvernului Streleț au votat toți deputații noii coaliții (Alianța pentru Integrare Europeană-3) formată din Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat și Partidul Liberal. Deputații Partidului Socialiștilor și Partidului Comuniștilor au votat împotrivă, iar neafiliații Iurie Leancă (fost premier și fost membru al PLDM), Eugen Carpov și Nicolae Juravschi s-au abținut. Valeriu Streleț, în vârstă de 45 de ani, este membru al Partidului Liberal Democrat, formațiune care, începând cu 2009, a mai dat doi premieri — Vlad Filat, care a fost demis de către parlament în 2013, și Iurie Leancă, acesta părăsind partidul anul trecut după ce nu a mai fost desemnat premier, lui succedându-i Chiril Gaburici, susținut de o coaliție minoritară formată din PLDM și PD și ales cu sprijinul comuniștilor. Valeriu Streleț a fost a doua opțiune a liberal-democraților cărora le-a revenit funcția de premier conform acordului de constituire a noi coaliții de guvernare în care a intrat și cel de-al treilea partid proeuropean — Partidul Liberal. Inițial a fost propusă Maia Sandu, fost ministru al educației, care s-a remarcat prin pozițiile sale dure referitoare la corupția din Republica Moldova, dar candidatura acesteia nu a fost agreată de celelalte două partide din coaliție. Membrii noului guvern au început deja în cursul serii de joi să depună jurământul în prezența președintelui Nicolae Timofti. Conform listei prezentate în fața parlamentului de premierul Valeriu Streleț, în componența noului guvern se regăsesc mulți miniștri din fostul cabinet dar și nume noi. Este vorba despre titularii de la Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Apărării, Ministerul Transporturilor, Ministerul Justiției, Ministerul Educației și Ministerul Mediului. Partidul Liberal Democrat își păstrează în funcții cinci miniștri: Natalia Gherman — la Externe, Oleg Bălan — la Interne, Anatol Arapu — la Finanțe, Ion Sula — la Agricultură, iar Mircea Buga va trece de la Ministerul Sănătății la cel al Muncii și Protecției Sociale. Ministerul Tineretului va fi condus de Loretta Handrabura, ministru-adjunct al educației în guvernul precedent. Și de la Partidul Democrat au rămas în guvern cinci miniștri: Stephane Bride — la Economie, Pavel Filip — la Tehnologia Informației și Comunicațiilor, Monica Babuc — la Cultură, Vasile Bâtcă — la Ministerul Construcțiilor, iar Ruxanda Glăvan va trece de la Ministerul Muncii la Ministerul Sănătății. În funcția de ministru al justiției a fost numit Vladimir Cebotari, actualul șef al I.S. Calea Ferată din Moldova. Cele patru ministere care au revenit Partidului Liberal vor fi conduse de Corina Fusu — la Educație, Anatol Șalaru — la Apărare, Iurie Chirinciuc — la Transporturi, iar Valeriu Munteanu va fi ministru al mediului. Totodată, deputatul liberal Gheorghe Brega a fost numit în funcția de vicepremier pe probleme sociale. În noul guvern și-a păstrat postul și Victor Osipov, el urmând să ocupe în continuare funcția de vicepremier pentru integrare. Potrivit programului de guvernare prezentat de premierul Valeriu Streleț, noul executiv își propune, între altele, să creeze toate premisele necesare pentru a asigura eligibilitatea Republicii Moldova privind obținerea statutului de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. În program figurează de asemenea un punct ce ține de invitarea unei misiuni de experți ai Uniunii Europene pentru a oferi sprijin în activitatea organelor de drept și a instanțelor specializate în examinarea cauzelor de corupție. Noul guvern își propune totodată promovarea unei politici externe consecvente și echilibrate în scopul asigurării parcursului european și al consolidării relațiilor cu partenerii internaționali. În privința relațiilor cu România se dorește aprofundarea parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Guvernul premierului Streleț își propune de asemenea dinamizarea dialogului politic cu Federația Rusă în vederea normalizării relațiilor bilaterale. În ceea ce privește problema transnistreană, programul de guvernare al cabinetului Streleț prevede creșterea rolului UE și SUA în reglementarea conflictului din stânga Nistrului, noul executiv urmând să insiste asupra retragerii necondiționate a trupelor și munițiilor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu obligațiile internaționale pe care Moscova și le-a asumat.
