Isărescu: Creşterea economică de 4% atinge limita de potenţial, trebuie stimulate investiţiile

Creşterea economică de 4% se îndreaptă spre limita potenţialului economic actual, iar stimularea consumului în proporţii mari, prin reducerea masivă de taxe în acelaşi timp, pune în pericol echilibrele macroeconomice, atrage atenţia guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care pune accent pe investiţii.”Nu trebuie să stimulăm con­su­mul în proporţii care periclitează toate echilibrele macro­eco­nomice atât de greu obţinute. În interpretarea noas­tră, la Banca Naţională, creşterea economică de 4% este spre limita potenţialului economic al momentului. A sti­mu­la doar pe latura consumului o economie aflată în creş­tere spre limita de potenţial înseamnă a o dopa şi as­ta nu o face să crească sănătos, puternic şi durabil”, a declarat Isărescu într-un interviu publicat marţi în Revista 22.El a punctat că economia românească a primit în ultimii doi ani o sui­tă de stimuli, precum TVA redusă pentru produsele de panificaţie, care a fost extinsă ulterior la toate alimentele, reducerea CAS, dar şi dobânzile care au coborât „masiv” şi finanţarea ieftină, măsuri care au avut efecte benefice.”Mai este nevoie de stimulente suplimentare? Trebuie să ne gân­dim dacă în perioada următoare creşterea economică depinde doar de stimularea cererii, şi nu de stimularea ofertei. PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se dis­cută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune uşor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creşterea pro­duc­ti­vi­tă­ţii, care la rândul lor depind de investiţii de capital, ino­vaţie, spirit antreprenorial, calificarea forţei de muncă etc”, a precizat guvernatorul.Isărescu a explicat că avansul eco­nomi­c nu depinde decât în anumite situaţii de stimularea ce­re­rii prin majorarea deficitelor fiscale. Astfel, în anumite faze ale ciclului economic, creşterea PIB se poate obţine prin im­pulsuri fiscale care să stimuleze cererea, dar numai când economia este în recesiune, nu când creşte la un nivel aproape de potenţial.„Acum probabil că ar trebui stimulaţi, cu măsură şi după ana­lize atente de impact, factorii care duc la creşterea in­vestiţiilor, la creşterea productivităţii, la crearea de lo­curi de muncă”, a mai spus şeful băncii centrale.El a reiterat ideea că dimenisunea pachetului de măsuri fiscale prevăzute în Codul Fiscal este de proporţii prea mari, mai ales dacă sunt aplicate în acelaşi timp, cu impact major asupra economiei din perspectiva deficitului creat.”Consiliul de Administraţie al BNR s-a pronunţat în una­nimitate în ceea ce priveşte pachetul celor şase mă­suri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cu­mu­lat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că 2 (doi) este o ci­fră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bu­ge­tar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul even­tuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agri­cu­l­tu­ră”, a menţionat Isărescu.Partidele parlamentare se vor întâlni pe 20 august pentru consultări privind reexaminarea Codului Fiscal, care urmează să fie votat în sesiunea extraparlamentară programată să înceapă pe 24 august. Parlamentul va fi convocat într-o sesiune extraordinară în perioada 24-26 august pentru a discuta cererea preşedintelui Iohannis de reexaminare a Codului Fiscal.