Simpozion național de creație plastică la Adamclisi

adamclisiAsociația culturală Glycon, din Constanța, deschide vineri cea de-a doua ediție a Simpozionului național de creație plastică Adamclisi-Art-Archeology (A-A-A), tabără-atelier deschis studenților facultăților de arte plastice din România. Potrivit purtătorului de cuvânt al organizatorului, Renato Cristea, evenimentul omagiază personalitatea președintelui fondator al Asociației culturale Glycon, ing. Dan Gheorghiu, el însuși iubitor și spirit perfecționist în domeniul muzical și al imaginii cinematografice. Actuala ediție a simpozionului de creație se desfășoară în perioada 28 august—5 septembrie, în tabăra organizată chiar pe platoul Monumentului Triumfal Tropaeum Traiani, de la Adamclici, și reunește zece participanți, studenți ai facultăților de artă din centrele universitare Constanța, București și Iași, de la specializările sculptură, pictură și chiar design. Referitor la eveniment, custodele taberei de creație, lect. univ. dr. Gheorghe Caruțiu, a declarat că juriul care a făcut și selecția participanților, conform regulamentului, a decis ca tematica din acest an să surprindă peisajul și arheologia dobrogeană, modalitatea de exprimare fiind lăsată la liberul arbitru al creatorilor, iar genul — figurativ. ‘Așa cum am obișnuit publicul, încă de la prima ediție, la încheierea simpozionului vom vernisa o expoziție cu lucrările realizate de participanți și vom edita un catalog al taberei, ulterior lucrările participante la expoziția finală urmând a fi expuse în cadrul unor expoziții itinerante, în diverse locații alese de organizator sau în fiecare centru universitar participant’, a precizat curatorul. La rândul său, Renato Cristea, a opinat că spațiul geografic are o semnificație și valori spirituale aparte pentru plasticieni, cea ce face ca ideile și lucrările să fie cu adevărat desăvârșite și inspirate. ‘Adamclisi este locul în care artiștii, pictorii și sculptorii, sunt invitați să creeze opere și să reflecteze asupra lumii, într-un peisaj poetic în care dealurile înalte desenează unduind, alternând fragmentele de cetate, cu locuințele, biserica, monumentul triumfal, pășunea, dereaua și cerul. Este casa lui Adam sau Biserica Omului — după cum au interpretat turcii și tătarii musulmani semnificația monumentului triumfal, locul care păstrează în taină, iubirile, idealurile, obiceiurile, credințele, mai vechi și mai noi, ale tuturor oamenilor care au locuit ținutul, ce dăinuie dincolo de ruinele cetății și ale monumentului. Este un loc plin de istorie clădit peste alte locuri pline la rândul lor de o istorie milenară și împrejmuit de așezări din perioada Latene (cultură geto-dacă, secolele al IV-lea-al II-lea i.e.n.), epoca română (secolele I-al VI-lea e.n.) și epoca medievală timpurie (secolele al VIII-lea-al X-lea), monumentul triumfal și cetatea Tropaeum Traiani cu basilicile, necropola româno-bizantină, altarul, turnul, apeductele sau termele, la rândul lor, dăinuind din secolul al II-lea d. Chr.’, a mai precizat Renato Cristea.