Tăriceanu: Nu avem resursele economice ale marilor puteri în criza refugiaților, dar nici tentația egoismului

„Este cea mai gravă criză de la sfârșitul războiului. Nu avem resursele economice ale marilor puteri europene, dar nici tentația egoismului îngust și a intoleranței pe care par să o manifeste unii din colegii noștri”, a afirmat Tăriceanu, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române.

El a spus că, în prezent, există o fluiditate internațională care pare să se fi accentuat până la limita unei instabilități, care poartă cu sine riscuri noi pentru România.

„Prelungirea și chiar cronicizarea situației din Ucraina manifestată în consolidarea anexării Crimeii și în prelungirea conflictului pe granița estică a Ucrainei se complică spre ceea ce putem numi frontierizarea limitelor administrative ale provinciilor secesioniste ale Georgiei, dovada clară a permanentizării unor zone de ruptură care pot oricând deveni sau redeveni fierbinți. Postura tot mai agresivă a Federației Ruse față de aliații din flancul estic al NATO, inclusiv România, mereu incriminată pentru scutul de la Deveselu, un fapt pentru axa fundamentală de natură securitară și politică a Parteneriatului Strategic cu SUA, reprezintă cel mai amenințător factor de instabilitate și de risc pentru securitatea regională și globală”, a susținut Tăriceanu.

Președintele Senatului a opinat că România ar trebui să contribuie mai substanțial la elaborarea viziunii strategice a NATO și să contribuie la regândirea misiunii Alianței în noul context.

Tăriceanu a spus că problema graniței de est a NATO este și problema graniței de est a UE.

„Consider că trebuie să împărtășim și colegilor din țări mai ferite de asemenea amenințări constatările și propunerile noastre pentru a menține sub control atât șantajul energetic, cât și propaganda tot mai activă a Rusiei în UE, corelată cu susținerea activă a vectorilor politici antieuropeni în interiorul UE. România are experiența, dar nu este neapărat vaccinată contra acestor idei și trebuie printre cele dintâi să discearnă cu atenție și să contracareze cu eficacitate aceste noi expresii ale vechilor aspirații imperiale”, a spus președintele Senatului.

Călin Popescu-Tăriceanu a subliniat că sistemul de securitate al Europei trebuie regândit, iar dacă Rusia nu reintră în cadrele normale de comportament să i se reducă participarea în organismele de cooperare continentală și regională.

„Nu ai dreptul să profiți de avantajele unui sistem cooperativ fără a asuma și cooperarea, este exclus la nivelul european al țărilor din Europa de Est să devină un punct de negociere pentru Rusia. Acest viitor trebuie hotărât de acestea și de partenerii lor europeni. Rusiei trebuie să i se spună clar că nu este nici tolerată, nici tolerabilă în încercarea de destabilizare a frontierei estice a UE și NATO”, a declarat Tăriceanu.

Președintele Senatului a arătat că relația specială dintre România și Republica Moldova trebuie să fie cât mai substanțială, dincolo de vicisitudinile prin care trece o regiune amenințată.

Pe de altă parte, în opinia sa, „stabilitatea sudului și estului Mediteranei nu trebuie plătită cu prețul libertății cetățenilor acestor state, ci printr-un proiect solid și coerent de asistență în construcția și întărirea instituțiilor democratice din această arie de vecinătate europeană”.

El a subliniat că vocația europeană a Turciei nu trebuie abandonată, dar a precizat că trebuie depuse toate eforturile pentru absorbția focarelor de conflict și instabilitate, precum reconcilierea cipriotă.

De asemenea, Tăriceanu a pledat, la Reuniunea Anuală a Diplomației Române, pentru dezvoltarea diplomației culturale și economice.