Stefan Hell: Am plecat din comunism întrucât nu aveam viitor, dar ştiinţa din România a evoluat frumos

Cercetătorul de origine română Stefan Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie, a declarat, vineri, la Academie, că a părăsit România în perioada comunistă deoarece a înţeles că nu îşi poate construi un viitor, precizând însă că între timp ştiinţa din ţara noastră a evoluat foarte frumos.Stefan Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie pe anul 2014, este membru de onoare al Academiei Române şi a participat, vineri, la Bucureşti, la cea de-a 11-a ediţie a Conferinţei Internaţionale de Micro-Nano-Fotonică ROMOPTO, un eveniment ştiinţific care se desfăşoară la sediul Academiei.Stefan Hell a fost recompensat cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alături de alţi doi cercetători, Eric Betzig şi William E. Moerner. Aceştia au primit prestigioasa distincţie pentru „dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”, potrivit comitetului Nobel. De asemenea, Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, în anul 2000, a conceptului de „golire prin emisie stimulată” (STED/ stimulated emission depletion) în microscopie.La conferinţa organizată vineri la Bucureşti, preşedintele Academiei Române, academicianul Ionel-Valentin Vlad, a vorbit, pe scurt, despre Stefan Hell, mulţumindu-i că a acceptat să participe la acest eveniment. La rândul său, Stefan Hell a mărturisit că este o mare onoare să fie prezent la acest eveniment organizat de Academia Romană, precizând că a mai fost aici în urmă cu doi ani.De asemenea, Stefan Hell a susţinut, timp de aproximativ o oră, prelegerea „Optical microscopy: The resolution revolution”.Pe lângă informaţiile ştiinţifice prezentate, Stefan Hell a vorbit şi despre parcursul său profesional, precizând că a plecat din ţară, în perioada comunistă, deoarece a înţeles că în România nu îşi poate construi un viitor. Şi-a convins părinţii că este mai bine să plece din ţară, iar formarea sa a avut loc treptat, în timpul mai multor perioade de cercetare, ajungând, în 1978, în Ludwigshafen, apoi, între 1981 şi 1993, în Heidelberg, iar, între 1993 şi 1996, în Turku.După prelegere, Stefan Hell a răspuns întrebărilor publicului.Vorbind despre descoperirea pe care a făcut-o, Hell a spus că este încrezător că în cele din urmă vom înţelege care sunt cauzele anumitor boli, precum cancer şi boli neurogenerative. „Avem oportunitatea să ne uităm la acest proces mult mai clar ca înainte”, a spus acesta.Întrebat la ce nivel consideră că este cercetarea din această ţară, Stefan Hell a spus că îi este foarte dificil să răspundă, dar a văzut că în ultimii ani „ştiinţa din România a evoluat foarte frumos”.”România are un viitor foarte bun, dacă continuă pe acest traseu”, a afirmat Hell, precizând că sunt foarte mulţi cercetători români în străinătate.Întrebat ce părere are despre proiectul laserului de la Măgurele, Stefan Hell a spus că a vizitat în urmă cu doi ani centrul de cercetare care se ocupă de acesta. Hell a mai spus că este convins că el va atrage persoane tinere, ceea ce este „un lucru bun pentru ţară, pentru că astfel se vede că există un viitor şi în ştiinţă”.Totodată, întrebat dacă ar fi avut acelaşi parcurs profesional, în cazul în care ar fi rămas în România, Hell a spus categoric: „Nu”.”Acest lucru este foarte clar. Mi-am petrecut copilăria aici. De aici am dobândit educaţia de bază, dar am plecat pentru că nu erau şcoli foarte bune”, a mai spus el.Totodată, Stefan Hell a vorbit despre modul în care i s-a schimbat viaţa după ce a câştigat premiul Nobel. Astfel, cercetătorul a afirmat că lumea a devenit mult mai interesată de persoana sa, de România, dar şi de alte ţări şi că participă la foarte multe evenimente.Stefan Hell va mai participa în cursul zilei de vineri la două evenimente. Astfel, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat vineri pe cercetătorul de origine română în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Cotroceni.Tot vineri, Stefan Hell va fi decorat, în numele Regelui Mihai I, de Principesa Moştenitoare Margareta, cu Ordinul Coroana României în grad de Comandor, în cadrul unei ceremonii care se va desfăşura, de la ora 19.00, la Palatul Elisabeta din Bucureşti.Conferinţa Internaţională de Micro-Nano-Fotonică ROMOPTO se desfăşoară începând de marţi în Aula Academiei Române. Acest eveniment ştiinţific dedicat opticii şi laserilor se desfăşoară în România o dată la trei ani, având o importantă reprezentare ştiinţifică de nivel mondial.Actuala ediţie, prezidată de academicianul Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, îi are ca invitaţi pe profesorul Stefan Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie pe 2014, membru de onoare al Academiei Române, dar şi pe profesorul Anton Zeilinger, de la Universitatea din Viena, membru al Academiei de Ştiinţe a Austriei, pe profesorul Mordechai Segev, Technion – Institute of Technology din Israel, pe profesorul Christos Flytzanis, Universitatea Pierre şi Marie Currie din Paris, pe profesorul Govind P. Agrawal, Universitatea Rochester din New York, precum şi pe profesorul Nicolae Zamfir, directorul proiectului ELI-NP Măgurele.Potrivit Academiei Române, conferinţa, desfăşurată în perioada 1-4 septembrie, este un bun prilej oferit experţilor care lucrează în acest domeniu de a discuta despre cele mai recente rezultate, de a dezvolta schimburi interdisciplinare şi de a evalua perspectivele de aplicaţii.Conferinţa este organizată de Academia Română, prin Secţia de Ştiinţe Fizice, Institutul Naţional de Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiilor Măgurele, Facultatea de Fizică a Universităţii din Bucureşti, Universitatea „Politehnica” din Bucureşti, Societatea Română de Fizică şi Asociaţia studenţească a INFLPR, afiliată la Optical Society of America.