Gigi Căciuleanu a sărbătorit 50 de ani de dans, sâmbătă seară, pe scena Teatrului Mic, în cadrul Festivalului Enescu, dăruindu-se publicului într-un spectacol organic, inspirat din cele mai cunoscute teme ale lui Mozart, care a dovedit că „un corp care gândeşte este un corp frumos”.În urmă cu 50 de ani, Gigi Căciuleanu debuta ca dansator pe scena Teatrului Mic din Bucureşti, sub îndrumarea lui Miriam Răducanu. De altfel, spectacolul „Un minut de dans sau Uf!!!” i-a fost dedicat „Măiastrei”, aşa cum o numeşte artistul pe Miriam Răducanu.
Aceasta a fost la rândul său prezentă, sâmbătă seara, la Teatrul Mic, şi a urcat pe scenă alături de Gigi Căciuleanu pentru a crea „emoţie pură” pentru publicul care i-a aplaudat minute în şir.
„Un extraordinar minut de… Emoţie! Pură emoţie pentru mine să re-dansez cu Miriam Răducanu pe scena unde am debutat într-un spectacol… Miriam Raducanu !”, a spus Gigi Căciuleanu.
De altfel, emoţionantă a fost cu totul cea mai nouă creaţie coregrafică a lui Gigi Căciuleanu, „Un minut de dans sau Uf !!!”, care a avut o primă reprezentaţie, sâmbătă seară, la Teatrul Mic, în cadrul Festivalului Internaţional „George Enescu”. Spectacolul prezentat de Gigi Căciuleanu Romania Dance Company a fost unul organic, natural, spus într-un limbaj universal.
Totodată, muzica acestui spectacol „al întregului corp” îi aparţine „omului orchestră” Paul Ilea, căruia Gigi Căciuleanu i-a cerut să plece de la temele cele mai cunoscute şi populare ale lui Wolfgang Amadeus Mozart, pe care apoi să le dezvolte în felul său, cu cât mai multă „drăgăstoasă ireverenţă”.
„Este un spectacol al întregului corp. Corpul nu se rezumă la ceea ce se vede. Eu aş zice că părţile invizibile ale corpului sunt mult mai pregnante şi mai importante decât cele care se văd. Ceea ce se vede sunt aparenţele, dar pregătirea – asta s-a şi văzut în spectacol, cred eu, sper – este foarte stufoasă. Ca să scoţi un minut de dans lucrezi nu ştiu câtă vreme. Iar mintea nu a ştiut nimeni să o localizeze nicăieri. Nimeni nu ştie unde este mintea. Unii spun că e în creier, alţii în suflet, dar sufletul şi mintea nu se văd. Eu cred că mintea înglobează tot ce înconjoară corpul, toată aura şi toate posibilităţile pe care le are corpul. Un corp care gândeşte este un corp frumos”, a declarat, după spectacol, pentru MEDIAFAX, Gigi Căciuleanu.
El a mai spus că i s-a părut foarte naturală revenirea pe scena pe care a debutat la Teatrul Mic, în urmă cu o jumătate de secol. „A fost organic. Mi-a venit fără să mă gândesc. Bineînţeles, când s-a ivit ocazia, am sărit pe ea, pentru că aşa ceva nu se întâmplă des în viaţa unui om şi s-a potrivit. A fost o serie de potriveli. Probabil că Dumnezeu pe undeva joacă cu noi şah, aşa cum trebuie, şi s-a potrivit să fie acest spectacol, la Teatrul Mic. N-a fost făcut strategic. După aia mi-am dat seama: ‘Dumnezeule, acum 50 de ani, am debutat aici cu Miriam Răducanu, cu Ruxandra Racovitză. Era un spectacol în coregrafia lui Miriam”, a explicat artistul.
În spectacolul „Un minut de dans sau Uf!!!”, protagoniştii – Gigi Căciuleanu, Paul Ilea, Irina Ştefan şi Răzvan Stoian – se dăruiesc în permanenţă publicului şi dezvăluie „laboratorul” din spatele creaţiei.
„I-am arătat publicului ceea ce fac de mult şi ceea ce fac tot timpul. Numai că publicul nu vede, vede nişte produse finite şi nu vede niciodată laboratorul, nu vede cum se întâmplă aceste lucruri. Cei care lucrează cu mine bineînţeles că ştiu aceste lucruri şi pentru ei n-ar fi fost o noutate să vadă toate aceste trăznăi – trăznăi cu majuscule, adică frumos vorbind, nu peiorativ. Pentru că există o doză de nebunie în ceea ce fac eu, dar şi structură. Şi când n-am structurat chiar înnebunesc, când am înnebunit prea tare mă restructurez şi uite aşa, pas cu pas, se face spectacolul. Aşa se făureşte spectacolul”, a spus Căciuleanu.
Totodată, spectacolul lui Gigi Căciuleanu face trimitere nu doar la limbajul universal al dansului, ci şi la limbă ca modalitate de influenţare a unei culturi a dansului.
„Dansul este un limbaj, dar în acelaşi timp eu cred că în felul în care ne exprimăm în fond, cum scriem şi cum vorbim, aceste lucruri sunt legate între ele. Nu le poţi separa. Cineva care are o cultură latină dansează într-un fel, cineva care are o cultură slavă dansează altfel, cineva cu o cultură africană altfel ş.a.m.d. Bineînţeles că odată cu mondializarea ne cam unim, dar ceea ce este frumos este diversitatea. Şi faptul că fiecare dintre noi finalmente, pe lângă faptul că vorbeşte o limbă, alta decât altcineva, este personal şi singular şi are limbajul lui, care este numai al lui. Ăsta este mesajul spectacolului”, a precizat Gigi Căciuleanu.
El va oferi şi duminică, de la ora 20:00, tot pe scena Teatrului Mic, un exemplu de făurire, întrucât o parte din spectacolul prezentat de Gigi Căciuleanu Romania Dance Company este de fiecare dată nouă.
„Acel minut de dans, pe care îl improvizăm în fiecare seară şi care nu este deloc pregătit dinainte. Şi cred că şi publicul este amuzat de faptul că un creator nu se pregăteşte, ci vine aşa, se despoaie în faţa lui şi se arată aşa cum este, cu nebunia lui de moment”, afirmă Gigi Căciuleanu, care spune că în activitatea sa artistică se simte „ca un alpinist”: „Văd peretele care este în faţa mea, mă concentrez pe ce am de făcut în momentul acela. Dacă mă uit sus, ameţesc, dacă mă uit în jos, mă îngrozesc. Aşa că eu îmi văd de treabă şi încerc să găsesc în muntele din faţa mea dialogul cu acest munte şi escaladarea lui mişcare cu mişcare”.