Mihai Daraban (CCIR): Dorim să implementăm un cod de bune practici privind responsabilitatea corporativă în societatea românească

‘În cadrul conferinței ^CSR și Conformitate^ pe care o găzduim primim un know-how austriac vizavi de ceea ce înseamnă responsabilitatea corporativă, nu atât pentru business-ul corporației respective, ci pentru societatea în care își desfășoară activitatea. În plan paralel, se discută despre responsabilitățile din comunitate și de cele sociale. Am organizat acest eveniment pentru a conștientiza modelul de practică și în rândul oamenilor de afaceri din România. Vom încerca într-o perioadă, să zicem, scurtă de timp, să implementăm și eventualul cod de bune practici privind responsabilitatea corporativă în societatea românească’, a afirmat Mihai Daraban.

Potrivit acestuia, profitul obținut de o companie trebuie să ajungă și în comunitate, pentru ca și pe orizontală să se simtă beneficiul corporației respective.

‘Profitul trebuie să ajungă și în comunitate, pentru ca și orizontala să simtă beneficiul corporației respective. În legătură cu direcționarea a 2% din impozit, toți folosesc această componentă fiscală, ca s-o numim așa, însă e greu de spus către ce direcții. Nu cred că există decât ANAF-ul probabil ca instituție care să ne prezinte o statistică despre cum își distribuie pe de o parte societățile, pe de altă parte persoanele fizice, acel 2% din impozit’, a mai spus președintele CCIR.

Mihai Daraban a precizat, totodată, că a semnat, acum două luni, un protocol cu Ministerul Educației, privind sprijinirea școlilor profesionale.

‘Este un proces destul de delicat, ministrul Educației și-a manifestat întreaga disponibilitate, la fel ca și staff-ul său. Eu sunt convins că există mulți anticorpi în sistemul de educație românesc, pentru că, din păcate, trebuie să recunoaștem, învățământul românesc cu economia reală au fost două linii paralele, nu s-au ciocnit niciodată și nu s-au sfătuit vreodată despre necesarul de forță de muncă. Anticorpii din Educație, care — cu tot respectul — acești anticorpi sunt reprezentați de profesori, care nu vor să-și piardă catedrele, și care în continuare se cantonează în pregătirea unui personal care probabil nu are nimic de-a face cu zona economică respectivă. Se pregătesc mecanici auto pe la Piatra Neamț și silvicultori la Mioveni. Din păcate, cifra de școlarizare și pregătire în zona respectivă este determinată de existența cadrelor didactice și nu de mediul de afaceri. Învățământul a rămas, cel puțin cel profesional, cantonat în trecut’, a mai spus Daraban.

Președintele CCIR a menționat, totodată, că economia în fiecare zonă a țării a cunoscut schimbări dramatice, radicale.

‘Știm bine că au fost orașe înființate pe o industrie, și o industrie pe un oraș. Lucrurile astea s-au cam volatilizat și trebuie să fim conectați la realități. Sistemul german de învățământ profesional, care a și demarat în România, bineînțeles cu interese locale specifice, în Brașov, Carei și alte zone, și-a arătat deja rata maximă de promovabilitate și de acceptare ca forță de muncă. Vorbim de sută la sută angajare post perioadă educațională. Lucrurile trebuie dezvoltate la nivel de județ și de regiune pentru că există un specific local. De asemenea, suntem un stat hiper social, și sper că acest lucru se va încheia o dată și o dată, pentru că nu este în regulă ca nemunca să fie plătită, sub forma ajutoarelor sociale’, a adăugat Daraban.

Conferința ‘CSR și Conformitate’ a fost lansată de Camera de Comerț și Industrie a României, alături de Camera de Comerț Federală a Austriei.

Evenimentul și-a propus să prezinte particularitățile responsabilității sociale corporatiste (CSR), etapele conformității corporatiste care ar trebui să fie luate în considerare pentru a minimiza riscurile de răspundere corporativă, pentru a înțelege dinamica dintre teorie și practică și cât de important este ca o corporație să dețină obiective de CSR.