Ioan Mircea Pașcu despre acordul nuclear cu Iranul: Măsura succesului este politica, nu tehnica

În timpul dezbaterii din plen privind acordul nuclear cu Iranul, Pașcu a menționat că planul comun, cuprinzător de acțiune în privința Iranului a fost semnat la Viena, pe 14 iulie 2015, ‘în urma unor negocieri intense și complexe’, iar înaltul reprezentant pentru politica externă și de securitate al Uniunii Europene și echipa sa au jucat un rol esențial în semnarea Acordului. Potrivit acestui document, Iranul își va reduce considerabil eforturile în domeniul nuclear, iar comunitatea internațională va ridica, treptat, sancțiunile impuse Iranului.

‘Dimensiunea nucleară nu este singurul și, din punctul meu de vedere, nici măcar cel mai relevant etalon de evaluare a acordului semnat la Viena. Cred că măsura reală a succesului sau eșecului acestui Acord este una politică. Mai exact: în ce măsură influența regională a Iranului va spori sau se va reduce în urma recăpătării respectabilității internaționale de către Teheran ca urmare a semnării Acordului la Viena? Întrebarea este: va fi Iran mai cooperant sau mai provocator? Și chiar dacă va fi cooperant, ar trebui să fim conștienți de faptul că ceilalți actori din regiune ar putea să se simtă antagonizați de această nou-descoperită relație de cooperare dintre UE și Iran”, a apreciat europarlamentarul social democrat român.

Ioan Mircea Pașcu a avut o intervenție și în cadrul dezbaterii pe marginea declarației înaltului reprezentant pentru politica externă și de securitate al Uniunii Europene, Federica Mogherini, privind rolul UE în procesul de pace din Orientul Mijlociu. El a accentuat că „instabilitatea din regiunea mult mai lărgită a Orientului Mijlociu, reverberațiile acesteia în comunitățile musulmane din Europa, precum și actualul ‘tsunami de imigranți’ sunt consecințele (procesului de destructurare) cărora suntem deja nevoiți să le facem față”. „Orientul Mijlociu a fost una dintre zonele de conflict cele mai importante și persistente în vecinătatea Uniunii Europene. La un moment dat în timpul Războiului Rece (în 1973, de pildă), un război în această regiune ar fi putut chiar declanșa o confruntare directă între cele două superputeri. În genere, factorul dominant în Orientul Mijlociu a fost — și din anumite puncte de vedere, continuă să fie — conflictul israeliano-palestinian. Soluția reprezentată de recunoașterea a două state (Israel și Palestina) a fost și este încă singura realizabilă și, de aceea, acceptabilă în încercarea de a soluționa acest conflict’, a apreciat Pașcu.

Europarlamentarul român a amintit că, în urma Primăverii Arabe, în Orientul Mijlociu a apărut un nou conflict, de această dată unul intra-arab, intre șiiți și suniți. În opinia sa, ‘avansurile recente ale ISIS în Siria (unde războiul civil continuă cu aceeași intensitate), în Irak, precum și în Libia — unde divizarea politică a țării a complicat și mai mult situația — sugerează un ‘proces de destructurare’ care poate avea consecințe periculoase și imprevizibile. În aceste condiții, este numai o chestiune de timp până când acest nou conflict (intra-arab) va deveni dominant, împingând vechiul conflict israeliano-palestinian într-o poziție secundară și forțându-ne să ne revizuim politicile și alianțele tradiționale în încercarea de a ne adapta noului mediu regional’.

Însă Ioan Mircea Pașcu nu crede că acest lucru înseamnă că trebuie abandonate eforturile de a soluționa vechiul conflict israeliano-palestinian. ‘Înseamnă, însă, că ‘ținta’ și cadrul de referință în care vom fi nevoiți să acționăm vor fi mai ample și de o natură diferită”, a concluzionat el.