Statele UE trebuie să-și țină bugetele sub control în pofida crizei migranților

Comisarul european pentru afaceri economice, Pierre Moscovici a avertizat vineri guvernele europene să nu încalce prevederile privind deficitul bugetar, într-un moment în care Europa ce confruntă cu cea mai gravă criza migratorie din ultimele decenii și încearcă să facă față costurilor adăpostirii refugiaților, transmite Reuters.

De la începutul anului și până în prezent aproximativ 500.000 de migranți au ajuns în Uniunea Europeană, iar majoritatea dintre ei au ajuns în Grecia, Ungaria și Italia.

La reuniunea miniștrilor europeni de Finanțe, care a avut loc vineri la Luxemburg, Pierre Moscovici a declarat jurnaliștilor că unele state membre UE au de gând să ceară o relaxare a prevederilor bugetare pentru a face față crizei migranților. Moscovici a menționat Austria, Italia, Irlanda și Luxemburg drept statele cele mai probabile să ridice această chestiune.

‘Vom examina acest lucru în cadrul prevederilor noastre bugetar deoarece trebuie să ne respectăm angajamentele’ a spus Moscovici făcând referire la limitele stricte impuse asupra deficitelor bugetare impuse după criza datoriilor.

Miercuri, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a lansat un apel către țările membre ale Uniunii Europene de a ajunge săptămâna viitoare la un acord pentru repartizarea a 160.000 de refugiați sosiți în Grecia, Italia și Ungaria. Juncker a estimat atunci că acest plan ar urma să coste bugetul UE aproximativ 780 milioane de euro pe o perioadă de doi ani însă statele membre UE ar urma să contribuie și ele cu fonduri din resursele naționale.

Cele 17 state membre ale zonei euro sunt obligate să prezinte Comisiei proiectele lor de buget pentru 2016 până la data de 15 octombrie. Executivul comunitar are puterea de a retrimite aceste proiecte de buget înapoi spre reanalizare și de asemenea poate cere adoptarea unor modificări grație noilor reguli adoptate după criza datoriilor din 2009-2014. Obiectivul acestor noi reguli este tragerea unui semnal de alarmă înainte de a fi prea târziu și a evita repetare crizei datoriilor, care a fost provocată de faptul statele membre au cheltuit mai mult decât își puteau permite.