Ceasul ticăie pentru băncile din Grecia, care trebuie rapid recapitalizate

Lupta contracronometru pentru recapitalizarea celor patru bănci de importanță sistemică din Grecia a început, deoarece noul Guvern va trebui să adopte în următoarele săptămâni o serie de măsuri pentru a finaliza la timp acest proiect dificil, potrivit unei analize publicate luni de site-ul ekathimerini.com.

Recapitalizarea băncilor va trebui să fie finalizată cu orice cost înainte de 30 decembrie 2015, deoarece există riscul propagării efectelor negative asupra economiei și în 2016.

Noul Guvern va trebui să se grăbească, deoarece în cel de-al treilea acord de asistență financiară este stipulat că Parlamentul de la Atena trebuie să aprobe până în 15 octombrie noul cadru legislativ privind recapitalizarea băncilor, pentru ca proiectul de lege să fie în concordanță cu operațiunile Fondului de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) — principalul acționar al băncilor elene — și noua directivă europeană privind întărirea sistemului bancar.

O sumă de 25 de miliarde de euro din ultimul program de asistență acordat Greciei de creditorii internaționali, în valoare de 86 de miliarde de euro, a fost alocată pentru recapitalizarea băncilor elene până la finele acestui an.

Guvernul interimar a înființat un organism special pentru recapitalizarea băncilor, unde participă reprezentanți ai ministerului de Finanțe, ai Băncii Centrale a Greciei (BoG) și ai HSFS.

Săptămâna trecută, președintele Eurobank, Nick Karamouzis, a avertizat că recapitalizarea băncilor nu trebuie să dilueze prea mult participația actualilor acționari, în caz contrar riscând să pună în pericol eforturile de redobândire a încrederii investitorilor, un lucru esențial pentru relansarea economiei.

În prezent, necesitățile de capital ale primelor patru bănci grecești, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank și Alpha Bank, sunt evaluate de Banca Centrală Europeană, procedura fiind așteptată să se încheie până la finele lunii octombrie.

Potrivit unor surse interne, BCE ar putea identifica un deficit de capital de până la 15 miliarde de euro, însă Nick Karamouzis susține că acționarii nu ar trebui să suporte întregul efort de recapitalizare încă din prima zi.

„Este foarte important să fie restabilită încrederea, însă actualii acționari nu trebuie înlăturați. Aceasta ar reduce în mod semnificativ grupul de investitori dispuși să participe la majorarea de capital”, a apreciat Karamouzis.

Acesta crede că o abordare inteligentă ar fi ca investitorii privați să acopere doar o parte din recapitalizare, iar restul să fie asigurat de fondul de sprijinire al băncilor (HFSF).

Scenariul de bază avut în vedere în testele de stres derulate de BCE prevede o contracție a economiei grecești de 2,3% în acest an și una de 1,3% în 2016, urmată de o creștere de 2,7% în 2017. Cu toate acestea, o creștere peste așteptări, de 1,1%, înregistrată de economia Greciei în primele șase luni ale acestui an, sugerează că ar fi nevoie de o prăbușire a economiei în a doua jumătate a anului, pentru a se confirma declinul de 2,3% prognozat pentru acest an. Cu toate acestea, la calcularea deficitului de capital al băncilor grecești, BCE va lua în considerare și un scenariu negativ, ale cărui ipoteze nu au fost date publicității.

Președintele Eurobank a adăugat că o mare parte din depozitele de 40 de miliarde de euro care au ieșit din băncile grecești începând din luna noiembrie a anului trecut ar putea reveni înapoi în următoarele 18 luni.

Redobândirea încrederii piețelor și deponenților, reducerea împrumuturilor din Eurosistem, de circa 120 de miliarde de euro sau 65% din PIB, precum și închiderea unui deficit de finanțare de peste 100 de miliarde de euro dintre credite și depozite sunt condițiile necesare pentru restabilirea capacității băncilor elene de a finanța economia, susține președintele Eurobank.

Băncile grecești, închise din 29 iunie din cauza retragerilor masive, și-au redeschis porțile cu aproape o lună mai târziu, pe 20 iulie, dar au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricțiile asupra mișcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor ce pot fi retrase zilnic de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi inițial, pentru a evita formarea de cozi la ATM-uri.

În ultimii ani, situația băncilor elene s-a înrăutățit pe fondul declinului economiei și a majorării valorii creditelor neperformante, astfel încât acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, începând din 2010 până în prezent, când Grecia a avut nevoie de asistență financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.

Piraeus Bank, Alpha, National Bank of Greece și Eurobank, care împreună controlează aproximativ 91% din industria bancară grecească, au fost sprijinite de Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional care, în cadrul precedentelor programe de asistență financiară pentru Grecia, au pus deoparte 50 de miliarde de euro pentru curățarea sectorului bancar elen.

Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România.