Moscova cere „fapte” împotriva terorismului în Siria, unde a trimis 28 de avioane de război

Rusia a condamnat luni bombardarea cu o zi înainte a Ambasadei sale de la Damasc, îndemnând la „fapte” împotriva terorismului şi mobilizând, potrivit Washingtonului, 28 de avioane de luptă în Siria, relatează AFP în pagina electronică.Potrivit unor oficiali americani, este vorba despre bombardiere de tip Su-24 şi de avioane pentru atac la sol de tip Su-25, mobilizate în provincia Lattakia, în vestul Siriei, un fief al preşedintelui sirian Bashar al-Assad.”Au implementat capacitatea de a efectua bombardamente. Unde, când şi în sprijinul cui nu ştim”, a rezumat, sub protecţia anonimatului, unul dintre oficialii contactaţi de AFP.Ministerul rus de Externe a îndemnat, într-un comunicat, la „acţiuni concrete”, după căderea, duminică, pe teritoriul reprezentanţei diplomatice ruseşti, în capitala siriană, a unui obuz care însă nu a provocat pagube. „Obuzul a fost tras din cartierul Jobar, unde s-au baricadat grupări ostile Guvernului sirian”, a acuzat Moscova.Apreciind că acest bombardament a constituit un „act terorist”, diplomaţia rusă a anunţat că aşteaptă „o condamnare clară din partea întregii comunităţi internaţionale, inclusiv a actorilor regionali” şi a reclamat „fapte, nu doar vorbe”.Ambasada Rusiei la Damasc nu a fost atinsă pentru prima dată de tiruri. În mai, un bărbat a fost ucis în apropiere, în circumstanţe asemănătoare.Preşedintele rus Vladimir Putin a ţinut, cu doar câteva ore înainte de emiterea acestui comunicat, să îi ofere asigurări lui Benjamin Netanyahu, prezent la Moscova în compania şefului Statului Major, generalul Gadi Eisenkot, şi a şefului serviciilor militare de informaţii, generalul Herzl Halevy.”Politica rusă în orientul Mijlociu va fi întotdeauna responsabilă”, a dat asigurări Putin, adăugând că aliatul său sirian nu intenţionează să atace Israelul.”Noi înţelegem că armata siriană şi Siria, în general, se află într-o asemenea situaţie încât nu pot deschide al doilea front. Siria încearcă doar să-şi păstreze independenţa”, a adăugat preşedintele rus.La începutul întâlnirii sale cu preşedintele rus, Netanyahu a acuzat atât Siria, cât şi Iranul, că vor „să deschidă al doilea front” – împotriva Israelului – şi s-a declarat hotărât să pună capăt livrărilor de armament către Hezbollah, prin Siria şi Iran.”Era foarte important să venim la Moscova, pentru a ne clarifica politica şi a face astfel încât să nu existe nicio neînţelegere”, a precizat premierul israelian.În comunicatele de presă emise separat, cei doi nu au evocat, în schimb, acuzaţiile formulate împotriva Rusiei de către Statee Unite, care a denunţat, de mai multe săptămâni, o consolidare a prezenţei militare ruse în Siria.Statele Unite sunt îngrijorate, de mai multe săptămâni, din cauza acestei consolidări, vizând să sporească ajutorarea lui al-Assad.Moscova a dezminţit c-ar fi adoptat măsuri suplimentare în vederea unei asemenea consolidări a prezenţei sale în Siria, unde conflictul dintre putere şi forţele rebele s-a soldat cu peste 250.000 de morţi în patru ani şi jumătate. Însă Kremlinul îşi apără susţinerea Damascului, al cărui principal aliat este, şi îndeamnă la formarea unei coaliţii mai largi împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (SI), care să includă Siria şi Irakul.Moscova şi Washingtonul au purtat săptămâna trecută, pentru prima dată, un dialog pe plan militar despre situaţia din Siria, o conversaţie la telefon considerată „constructivă” între miniştrii rus şi american ai Apărării Serghei Şoigu şi Ashton Carter.În pofida faptului că Israelul încearcă să se ţină cât mai departe de conflictul din Siria, acesta a provocat în ultimele luni tensiuni puternice şi incidente grave pe linia de demarcaţie dintre Israel şi Siria.Potrivit presei israeliene, oficiali militari se tem că prezenţa militară rusă, în cazul în care se adevereşte, ar putea să limiteze marja de manevră a aviaţiei israeliene.Cotidianul israelian de stânga Haaretz scrie că vizita lui Netanyahu la Moscova „pare să reflecte lipsa sa de încredere în capacitatea şi voinţa Statelor Unite de a proteja interesele în domeniul securităţii” din Israel, în contextul în care premierul israelian urmează să îl întâlnească pe preşedintele american Barack Obama pe 9 noiembrie.