Daniel Barbu: Rareori parlamentarii fac legile, cele mai multe – creații ale experților guvernamentali

Parlamentul nu e legislativ decât cu numele, rareori parlamentarii fac legile, cele mai multe dintre acestea fiind „creații ale experților guvernamentali”, a susținut vineri senatorul Daniel Barbu, în cadrul conferinței „Guvernarea reprezentativă și separația puterilor sub imperiul democrației”. „Juriștii scriu legi opace pe care alți juriști, avocați, judecători, procurori trebuie să le deslușească și să le aplice în cazuri concrete. Rareori parlamentarii fac legile. Ca o medie, în cele 28 de state europene, legile care se nasc din propunerile legislative ale parlamentarilor sunt 5% din ansamblul legislației la nivel european, restul sunt creații guvernamentale sau mai precis ale experților guvernamentali în 99% din cazuri”, a afirmat Daniel Barbu, în replică la criticile aduse de președintele AMR, Gabriela Baltag, în privința calității legilor și eficienței sau echității actului de justiție. În concluzie, a spus senatorul, nu parlamentarii trebuie ținuți de rău pentru caracterul „incoerent, confuz, contradictoriu, netransparent, al modului în care e redactat un act normativ”. În intervențiile lor, atât avocatul Ionel Hașotti, cât și președintele AMR, Gabriela Baltag, au criticat faptul că cele patru coduri ale României (penal și civil și cele de procedură — n.r.) au fost adoptate fără dezbateri parlamentare și au apreciat că țara noastră are nevoie de alte coduri, un nou sistem judiciar, pentru că reforma în Justiție a constituit un eșec. „Am fost afectat intelectual pentru că, pentru prima dată în istoria modernă a României, patru coduri au fost adoptate fără dezbateri. N-au protestat magistrații, nu au protestat avocații, nu a protestat nimeni în fața acestui derapaj democratic. Nici Cuza nu și-a permis acest lucru, cu atât mai puțin cei care i-au succedat. Niciunul din codurile României nu a fost adoptat fără dezbateri parlamentare, inclusiv codurile din perioada lui Carol al II-lea”, a afirmat Hașotti. El a adăugat că reforma în Justiție a constituit un eșec, iar România are nevoie de un nou sistem judiciar. „Pentru că cel actual nu poate să ne ofere o perspectivă sigură în ceea ce privește generațiile viitoare. Un nou sistem juridic și judiciar poate fi construit prin efortul comun al practicienilor, al oamenilor politici”, a arătat Hașotti. În intervenția sa, Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a afirmat că, la o eventuală revizuire a Constituției, „anumite prevederi trebuie să fie formulate mai clar, direct și precis, care să nu fie supuse niciunei interpretări”. „Sigur că Parlamentul va trebui să joace un rol foarte important. Și Justiția trebuie să beneficieze de independență deplină, puterile trebuie să fie separate, dar să colaboreze între ele”, a subliniat Ciorbea. Senatul a organizat, miercuri și joi, conferința cu tema „Guvernarea reprezentativă și separația puterilor sub imperiul democrației”. Dezbaterea, organizată sub egida președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, este structurată pe două axe tematice: separația, independența și controlul.