ANAF: Este profund incorect ca instituția să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor

Mai mult, ANAF precizează că din valoarea totală a prejudiciilor, de 150 de milioane de euro, 53,6% sunt nerecuperabile.

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat joi că suma care ar trebui să fie confiscată de ANAF în urma hotărârilor definitive pronunțate în dosarele instrumentate de DNA se ridică la 310 milioane de euro, însă în ultimele opt luni nu s-a făcut nimic pentru recuperarea acestor bani.

‘În scopul creșterii volumului sumelor recuperate din punerea în executare a sentințelor penale, începând cu data de 01.01.2016, va deveni operațională o aplicație informatică centrală și baza de date dedicată acesteia prin care se va monitoriza stadiul executării silite al fiecăreia dintre hotărârile penale definitive comunicate ANAF. De asemenea, se va înființa, în cadrul ANAF — aparat central, o direcție specializată cu structuri teritoriale corespondente care va avea ca atribuții exclusive ducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin sentințe definitive de către instanțele de judecată’, se mai arată în comunicat.

Pe de altă parte, ANAF justifică nivelul redus de încasări prin faptul că gradul de încărcare al Agenției în ce privește activitatea de recuperare a arieratelor și a altor sume datorate bugetului este extrem de mare și, implicit, resursa umană și materială necesară recuperării prejudiciilor este cu mult depășită.

‘Capacitatea administrativă a structurilor de executare silită este excedată de activitățile desfășurate pentru pregătirea și susținerea dosarelor de insolvență. Numai în cursul anului 2014 s-au prelucrat 26.253 de cazuri noi cu o valoare de 10,27 miliarde de lei creanțe înscrise la masa credală. La sfârșitul anului 2014 se gestionau 53.675 de contribuabili în insolvență cu creanțe fiscale de 47,3 miliarde de lei’, se subliniază în comunicat.

În plus, ANAF reclamă faptul că a primit atribuții specifice în domeniul colectării sumelor datorate nu doar bugetului de stat ci și bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și bugetului asigurărilor pentru șomaj. ‘De asemenea, de la data aderării Romaniei la Uniunea Europeana, agenției i-a revenit și sarcina de a colecta creanțele bugetare rezultate din utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora’, se mai arată în comunicat.

De asemenea, ANAF a primit atribuții cu privire la colectarea creanțelor rezultatele din programele guvernamentale de genul ‘Prima Casă’, ‘Mihail Kogălniceanu’ (pentru întreprinderi mici și mijlocii) sau altele. Mai mult, instituțiile publice, finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat, care nu au organe de executare silită proprii, transmit titlurile executorii spre executare silită tot către ANAF.

Fiscul are și rolul de a recupera prin procedura de executare silită sancțiunile contravenționale stabilite de către diverse instituții care se fac venit la bugetul de stat, cum ar fi: Consiliul Concurenței, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Inspectoratul Teritorial de Muncă etc.

Pe de altă parte, procedurile de înființare a Agenției pentru recuperarea prejudiciilor, care va funcționa în subordinea Ministerului Justiției, nu sunt definitivate.

„ANAF așteaptă de aproape două luni de zile ca procedurile de avizare a HG privind reorganizarea instituției care prevede înființarea unei structuri specializate de executări silite să fie finalizate. Având în vedere cele de mai sus, este profund incorect ca ANAF (…) să fie indicată ca unic responsabil pentru gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor. ANAF își asumă acestă situație doar în limita cazurilor care țin exclusiv de ANAF, nu și de alte măsuri legislative și organizatorice propuse de ANAF pentru schimbarea acestei situații și care așteaptă decizia altor factori de conducere’, se mai precizează în documentul citat.

În plus, Agenția reamintește faptul că, în data de 8 aprilie 2015, a fost publicat raportul cu privire la situația recuperării prejudiciilor provenite din hotărârile judecătorești definitive

Potrivit raportului, din valoarea totală a prejudiciilor, respectiv 150 de milioane de euro, 53,6% sunt nerecuperabile, din motive independente de ANAF.

Printre cauzele principale, menționate de ANAF, care conduc la un grad mic de recuperare a creanțelor provenite din sentințe penale transmise spre recuperare către ANAF sunt, printre altele, întârzierile semnificative în transmiterea către organele fiscale teritoriale a hotărârilor penale rămase definitive spre recuperare, existența unor perioade mari de timp între momentul emiterii unei sentințe penale de către prima instanță de judecată și momentul rămânerii definitive și executorii a acesteia, perioadă în care, în multe cazuri, inculpații înstrăinează bunurile din patrimoniu, sau neinstituirea măsurilor asigurătorii de către organele de cercetare penală.

În plus, în unele situații sentințele penale definitive se comunică fără a fi însoțite de documente din care să rezulte măsurile asiguratorii, punerea acestora în executare nefiind posibilă, precizează Fiscul.