Proiecte dezvoltate de IBNA Balotești cu mediul privat: ouă îmbogățite cu Omega 3 și carne de porc cu conținut redus de colesterol

ouaCercetătorii români de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești au dezvoltat, în colaborare cu sectorul privat, o serie de proiecte cu ajutorul cărora se pot obține produse funcționale, precum ouăle îmbogățite cu acizi grași Omega 3 sau carne de porc cu un conținut redus de colesterol. IBNA Balotești este unul dintre puținele institute naționale care nu înregistrează datorii la bugetul de stat, știe să facă profit și, totodată, să transfere cu succes rezultatele cercetării în practică. „În ciuda crizei financiare, institutul a reușit să își acopere cheltuielile, nu a înregistrat datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale și nici nu beneficiat de ștergerea datoriilor. De asemenea, a reușit încă din perioada când era în coordonarea ASAS să obțină o cifră de afaceri de 21 de milioane de lei, dar și cele mai multe proiecte câștigate în regim competitiv. Derulăm anual 30-40 de proiecte de cercetare și în mod frecvent între 5 și 10 sunt internaționale. Consider că avem o bună vizibilitate la nivel internațional și suntem integrați în aria europeană a cercetării”, a declarat directorul general al IBNA Balotești, Horia Grosu. Institutul din Balotești este un bun exemplu nu numai din punct de vedere al cercetării, dar și din cel al transferului rezultatelor cercetării în piață, realizând anumite furaje care pot fi folosite în hrana animalelor și, astfel, sunt îmbunătățite, din punct de vedere calitativ și nutrițional, produsele obținute de la acestea. „Prin dezvoltarea unui proiect pe tema oului cu calități de aliment funcțional, de exemplu proiectul Omeganutriosan, au rezultat alte patru proiecte, în care au intrat, la cererea lor, și parteneri privați, nu doar din România, ci și din Slovenia și Serbia. Două proiecte au vizat calitatatea oului, respectiv obținerea oului cu colesterol redus, iar celelalte două se referă la îmbunătățirea oului cu Omega 3 și vitamina E. Alte proiecte pe care le derulăm cu parteneri privați vizează utilizarea șroturilor de camelină (plantă folosită în industrie pentru semințele ei bogate în ulei — n. r.), dar și tescovina, foarte bogate în antioxidanți, pentru îmbunătățirea cărnii de porc. Astfel, animalul mănâncă sănătos, hrana este îmbunătățită și atunci și ceea ce consumă omul este mai sănătos”, a precizat șeful institutului. IBNA Balotești are în prezent 159 de angajați, din care 52 sunt agrenați în cercetare (31 cercetători și 21 doctori în științe), iar 107 lucrează în dezvoltare și administrație. De asemenea, circa 40% dintre cercetători au diverse studii în străinătate,trei sunt cercetători cu doctorate obținute în Franța și cinci în alte state. Vârsta medie în institut este de 43 ani. „Dispunem de mecanisme pentru dezvoltarea carierelor științifice și avem o capacitate foarte bună de a-i pregăti pe cei nou veniți în institut. Avem trei laboratoare, respectiv de biologie, chimia și fiziologia nutriției și de nutriție animală și cinci echipe de cercetare. De asemenea, avem achiziționate echipamente de un milion de euro, unice în România și chiar în sud-estul Europei. Infrastructura institutului pot spune că este completă pentru cercetările noastre și este efectiv folosită printr-un număr mare de proiecte și rezultate generate. În urma derulării proiectelor, rezultă atât produse, cât și servicii, care sunt transferate fermierilor, procesatorilor și asociațiilor”, a subliniat Horia Grosu. Principalele obiective ale IBNA Balotești sunt: găsirea de noi resurse pentru nutriția animalelor în contextul limitării resurselor convenționale, cum este șrotul de soia, menținerea securității siguranței alimentare, contracararea concurenței economiilor emergente (China, Brazilia, Argentina), diminuarea dependenței țării de nutrețurile proteice de import, soluții pentru valorificarea subproduselor care rezidă în urma procesării și adaptarea la cerințelor consumatorului prin calitate, siguranță și produse funcționale, etc. IBNA Balotești a creat până în prezent 81 de rețete de nutrețuri combinate, concentrate proteice și premixuri, elaborate la nivel de laborator, experimentate în ferme, iar cele care au asigurat spor de producție semnificativ au fost multiplicate la nivelul fabricilor și puse la dispoziția beneficiarilor. Institutul deține 237 de hectare de teren arabil și ferme de taurine, porcine și păsări. IBNA București poate oferi sectorului agricol, pe lângă activitatea de cercetare, și instruiri sistematice pentru fermieri, alcătuirea rațiilor pentru animalele de fermă, estimarea valorilor nutritive, metode de analiză a calității furajelor, fiind, practic, un centru informațional pentru fermieri deschis oricăror colaborări. Reprezentanții institutului au solicitat sprijin Ministerului Agriculturii pentru creșterea capacității de preluare a informației, extinderea acesteia la nivelul fermierilor, precum și pentru desfacerea produselor centrului, care sunt încă necunoscute. Institutul dispune și de trei dozatoare de lapte, în trei zone din București, obținut de la bovinele din ferma proprie, comercializând zilnic în jur de 1.200 de litri de lapte pe zi. Deși IBNA Balotești nu se mai află de la finele lui 2012 în subordinea Ministerului Agriculturii, șeful MADR, Daniel Constantin, apreciază performanța institutului în ciuda numeroaselor reorganizări suferite, considerând că diseminarea informațiilor este extrem de importantă, iar aceasta se poate realiza fie prin Camerele Agricole, fie prin RNDR.
„Este unul dintre cele mai perfomante institute din țară, se descurcă și financiar și pe partea cercetare. Deși s-a tot mutat și transformat, activitatea s-a îmbunătățit constant, dar trebuie să conferim stabilitate pentru ceea ce face, stabilind un cadru juridic clar. Este unul dintre puținele institute care reușesc să facă transferul tehnologic foarte bine. Avem cercetători în țară, care performează prin tot felul de proiecte, dar, din păcate, nu vedem rezultatele cercetării în practică. Motivul pentru care ați plecat de la noi (ASAS/MADR — n. r.) a fost că finanțarea disponibilă pentru cercetare de la Ministerul Educației este mult mai generoasă decât la MADR, chiar dacă am făcut un progres de la 15 milioane de lei, în 2012, la 47 de milioane de lei pentru cercetare și avem în plan alocarea unei sume de până la 80 de milioane de lei. Institutul are numai cifra de afaceri jumătate din ceea ce putem oferi noi pe cercetare”, a afirmat ministrul Agriculturii, într-o întâlnire cu conducerea institutului, efectuată la finele săptămânii. În anul 2015 se împlinesc 120 de ani de cercetare zootehnică în România, în condițiile în care, în 1895, s-a înființat primul, nu doar în România, ci și în Europa, institut de zootehnie. Din anul 1981, aria de activitate a institutului a fost extinsă, fiind introdusă, pe lângă tematica de nutriție, și componenta de biologie. Acesta este, de fapt, anul în care s-a creat brandul IBNA. În anul 2009, IBNA a fost transformat în Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Zootehnie Balotești, în subordinea ASAS, dar din decembrie 2012 toate institutele naționale din România, indiferent de apartenență, trec în coordonarea Ministerului Educației, iar în 2015 este reconfirmată aceasta trecere printr-o nouă Hotărâre de Guvern. În anul 2014, IBNA Balotești a realizat o cifră de afaceri de 23,55 de milioane de lei și un profit net de 69.267 lei, în creștere față de 2013, când a obținut o cifră de afaceri de 20,59 milioane de lei și un profit net de 58. 970 lei.