Igor Bergler, autorul cărții „Biblia pierdută”, volum pre-comandat la editura RAO în 10.000 de exemplare, consideră că romanul său a fost „scris programatic să fie primul bestseller din România”. „Poți să faci un lucru bun și printr-o rețetă inteligentă. Dacă ai talent, e și mai bine”, a spus Bergler, la lansarea cărții. El a amintit că romanul său nu este o copie după Dan Brown sau Umberto Eco, dar a precizat că, în calitate de regizor, modelul său a fost Charlie Chaplin. „Jean Harris zice că această carte este film, iar ea este unul din cei trei mari traducători nativi din română”, a spus Bergler. Autorul a mărturisit că s-a pregătit pentru această carte „dintotdeauna”, scriind-o efectiv în patru luni. „Am început-o pe 3 octombrie anul trecut și nu am făcut altceva decât să scriu”, a afirmat Bergler. Directorul general al Grupului Editorial RAO, Ovidiu Enculescu, a precizat, la lansare, că volumul, pre-comandat la RAO în 10.000 de exemplare, „face deja istorie”. „Sper ca acest volum să ne aducă tuturor ceea ce ne dorim. În primul rând — vânzări, pentru noi, și notorietate pentru autor”, a declarat directorul RAO, menționând că Bergler va trebui „să se apuce serios de treabă”, dacă va avea succes, pentru a scrie o urmare. El și-a exprimat speranța că prin intermediul „Bibliei pierdute” se va înregistra „un succes de piață”, menționând că un alt autor al RAO — Eugen Ovidiu Chirovici — a realizat, în ultimele două săptămâni, „contracte cu șase cifre în țări din Europa”. Cartea este deja tradusă în engleză, traducătoarea Jean Harris pregătind versiunea pentru piața americană, urmând să fie prezentată la Târgul de Carte de la Frankfurt, a precizat Ovidiu Enculescu. Dorindu-se cartea-eveniment a anului 2015, „Biblia pierdută” are un subiect pe măsură. Oficial, profesorul Charles Baker se află în orașul unde s-a născut Dracula pentru a participa la o conferință a celor mai renumiți istorici din lume. Neoficial, scopul prezenței sale în inima Transilvaniei este elucidarea unui mister adânc înrădăcinat în istoria familiei sale. Trei crime macabre, însă, îi schimbă planul de acțiune, iar profesorul Baker se găsește în centrul unei conspirații de proporții planetare care se derulează de mai bine de jumătate de mileniu. Membrii organizației controlează piețele financiare, mass-media și cele mai importante industrii. Ei supraveghează internetul și rețelele de socializare și domină din umbră guvernele din întreaga lume. Singurul lucru care îi poate opri este adevărul ascuns de Dracula în „Biblia lui Gutenberg”. „Dacă la Umberto Eco vorbim despre romanul polițist, în ‘Biblia pierdută’, nivelul cel mai de jos al desfășurării acțiunii este mai degrabă de tipul thrillerului de acțiune cu accente de horror, uneori cu inflexiuni de roman gotic. Și, peste toate astea, e și un roman despre conspirații, compus parcă din elementele unui puzzle cu piese infinitezimale, pe al cărui sens nu reușești nici măcar să îl intuiești înainte de final… Pe acest pretext de roman cu mare priză la public a așezat autorul această construcție complexă care trădează o ambiție mult mai mare, care țintește romanul total… Dar calitatea sa cea mai importantă pentru marele public e caracterul vizual debordant al cărții. Deși plină de informații, burdușită de referințe și de jocuri la mai multe nivele, ‘Biblia pierdută’ nu se citește, ci se vede, exact ca un film, ca un film foarte bun”, spune Jean Harris despre romanul lui Igor Bergler.