Fumatul – principalul factor de risc pentru infarctul de miocard la populația tânără

Fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard la populația tânără din România, au atenționat specialiștii în cadrul dezbaterii „Despre fumat: de la teorie la public”, organizată de Societatea Română de Pneumologie. „60-65% dintre români mor din cauza bolilor cardiovasculare. Acest procent nu s-a schimbat în ultimii 15 — 20 de ani. Media Comunității Europene este de 48%. Vârsta medie a românilor care fac infarct de miocard, care este principala boală care omoară din punct de vedere cardiovascular pacienții, este 58-59 de ani la bărbați și 65-67 de ani la femei. Fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard la populația tânără din România. Asta însemnând că de la 20 de ani undeva la 60 de ani fumatul este de departe principalul factor de risc pentru infarctul de miocard. Avem peste 50.000 de pacienți în registru, iar pacienții care sunt sub 55 de ani dintre cei care fac infarct în proporție de 80-90% sunt fumători”, a declarat medicul Gabriel Tatu Chițoiu, președintele Asociației Române de Cardiologie. Potrivit acestuia, fumătorii mor cu aproximativ 10 — 15 ani înaintea celor care nu fumează. „Vârsta arterelor celor care fumează este cu 10 — 15 ani mai mare decât vârsta arterelor celor care au aceeași vârstă biologică, dar care nu fumează”, a afirmat medicul cardiolog. La rândul său, președintele Societății Române de Hipertensiune Arterială, Maria Dorobanțu, a spus că de cele mai multe ori hipertensiunea arterială se asociază cu fumatul atunci când vine vorba de cauza deceselor cardiovasculare. „Cel mai tânăr pacient pe care l-am avut cu infarct a fost de 28 de ani, dar am avut pacienți și de 18 ani cu infarct de miocard. Aceia erau consumatori de droguri. Hipertensiunea arterială este responsabilă cam de 62% din totalul deceselor cardiovasculare. De cele mai multe ori se asociază cu fumatul. Am constatat în urma unor studii pe 2.000 de oameni că prevalența de hipertensiune este de 40% din totalul adulților, dar, din păcate, aceștia cumulează și alți factori de risc care duc la decesele cardiovasculare, adică între ei 20% sunt fumători. 1,4 milioane de hipertensivi sunt fumători, 19% diabetici, 2 milioane sunt obezi, dislipidemici în proporție de 30%, aproape 2 milioane și ei. Fumatul este dublu la bărbați”, a spus medicul. Prof. dr. Alexandru Rafila, membru al Comitetului Permanent al Biroului Regional OMS, a afirmat că la nivelul Organizației mondiale există un plan de acțiune până în anul 2025 în ceea ce privește reducerea bolilor netransmisibile, care prevede și o reducere a prevalenței fumatului în regiunea europeană a OMS cu 30%. Deputatul PSD Aurelia Cristea a afirmat că în Parlament există o inițiativă legislativă privind fumatul, care urmează să fie pusă pe ordinea de zi, propunere semnată de peste 100 de parlamentari și susținută de mai multe organizații. Președintele Societății Române de Pneumologie, Florin Mihălțan, a punctat că numai o lege „corectă” privind fumatul în spațiile publice poate să fie „o pedală” pentru a scădea numărul fumătorilor. „Atitudinea se poate schimba prin această lege în care mulți dintre cei care fumează încep să stopeze fumatul, au această înclinație din ce în ce mai mult să solicite serviciile de consiliere. Pe de altă parte, ei încep să se gândească la faptul că această situație este una favorabilă pentru un moment pe care l-au amânat”, a spus medicul. El consideră că o legislație bună în domeniu ar duce și la o reducere a costurilor pentru sănătate. „Unde se fumează, acele particule trenează indiferent că este geamul deschis și se face o aerisire corespunzătoare. Singura soluție de protecție a populației rămâne ca toate spațiile publice să fie fără fumat. (…) Sunt câteva spitale care au spații de fumat alocate, dar este un vis pe care îl avem de foarte mult timp și cred că legea ar putea corecta și aici. În momentul în care se taxează real țigara, scade foarte mult prevalența fumatului”, a mai spus medicul pneumolog.