Conferinţă ştiinţifică dedicată Congresului III al Uniunii Scriitorilor din Moldova

Institutul de Filologie în colaborare cu Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei a organizat conferinţa ştiinţifică dedicată împlinirii a 50 de ani de la Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova şi a 95 de ani de la înfiinţarea Societăţii Scriitorilor Români din Chişinău, relatează MOLDPRES.În alocuţiunea sa academicianul Mihai Cimpoi a menţionat că pînă nu demult se considera că Uniunea Scriitorilor a apărut mai întîi peste Nistru – Asociaţia „Răsăritul”, ceea ce, în opinia lui, nu este adevărat.„Documentele dovedesc că prima Societate a Scriitorilor Români din Chişinău a fost înfiinţată în 1920, avîndu-i ca fondatori pe Mihail Sadoveanu şi Pan Halippa. Am legat acest subiect şi de Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova – forumul care a anticipat primele obiective naţionale: limba română şi revenirea la alfabetul latin. După acel Congres a început o luptă acerbă de persecutare  a intelectualilor”, a specificat Mihai Cimpoi.În context, directorul Institutului de Filologie al AŞM, Vasile Bahnaru a precizat că pentru limba română şi revenirea la alfabetul latin au pledat la cel de-al III-lea Congres al USM scriitorii Ion Druţă, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru şi Gheorghe Malarciuc.Congresul al III-lea al Uniunii Scriitorilor din Moldova  a avut loc în 1965. Potrivit Dicţionarului general al literaturii române,  „acest Congres, care a pus în discuţie revenirea la grafia latină şi starea limbii române, a fost considerat „turbulent” şi contravenind spiritului ideologic oficial”.