Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a îndemnat duminică țările din Balcani, în prima linie a crizei migranților, să renunțe la „politica permisului de trecere”, potrivit unui interviu apărut în cotidianul german Bild, citat de AFP. „Statele care se află de-a lungul rutei Balcanilor de Vest”, devenită una dintre principalele căi de pătrundere a migranților spre Europa, „trebuie să vegheze la garantarea procedurilor și condițiilor de respectare a regulilor”, a declarat Jean-Claude Juncker publicației germane în ajunul unui mini-summit european destinat să promoveze o „abordare colectivă” a acestei crize, prevăzut duminică la Bruxelles.
Zece state membre ale UE (Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Grecia, Olanda, România, Slovenia, Suedia și Ungaria), precum și Macedonia, Albania și Serbia sunt convocate și ar putea, printre altele, să își ia angajamentul de a înceta să mai permită trecerea refugiaților la vecinii lor fără o coordonare prealabilă, conform unui proiect de acord consultat de AFP.
„Comisia (Europeană) se așteaptă ca fiecare să respecte regulile jocului, dacă nu vrem să punem sub semnul întrebării spațiul Schengen”, a adăugat Jean-Claude Juncker, cerând statelor din Balcani să pună capăt „politici permisului de trecere”.
În opinia sa, este urgent să se găsească o soluție crizei: „Fiecare zi contează. În caz contrar, vom ajunge să vedem familii murind mizerabil în râurile reci din Balcani”. Sâmbătă, Amnesty International a atras atenția asupra unei „crize umanitare care vine” în Balcani, odată cu apropierea iernii.
Mini-summitul prevăzut pentru duminică la Bruxelles se înscrie într-un context de tensiuni tot mai mari între țări europene limitrofe, care fac față unui val de mii de migranți, cum este între Slovenia și Croația.
Sâmbătă, trei țări din Balcani — Serbia, Bulgaria și România—, reunite la Sofia, au făcut să crească presiunea, avertizând că își vor închide granițele în fața migranților, dacă Germania va face același lucru.
Peste 500.000 de migranți veniți în majoritate din Orientul Mijlociu, dar și din Pakistan, au pătruns în Europa prin Balcani de la începutul acestui an, unora dintre ei fiind posibil să li se refuze cererea de azil.