Thomas Ciulei: Filmul „Pădurea spânzuraților” trebuie restaurat

Regizorul Thomas Ciulei a subliniat, luni, necesitatea restaurării filmului tatălui său „Pădurea spânzuraților”, ca și a altor producții unice ale cinematografiei naționale. „Pădurea spânzuraților și filmele lui Liviu au fost arhimediatizate în ultima perioadă cu interdicția familiei noastre de a arăta filmele, scopul interdicției fiind, de fapt, încercarea de a atrage atenția asupra necesității de restaurare a acestui film care are 50 de ani și, poate nu știți, dar un film are și el o viață, și viața acestui film, a suportului, a negativului, se apropie încetișor de sfârșit. Pentru a-i prelungi viața și pentru a-l face accesibil și pentru alte generații am atras atenția asupra necesității restaurării acestuia. Dar nu numai a lui, ci a unor filme din patrimoniul nostru național, care sunt și ele în aceeași situație”, a spus Thomas Ciulei, la Biblioteca Academiei Române. Fiul marelui regizor Liviu Ciulei a participat alături de mama sa, Helga Ciulei, la simpozionul simpozionul „Pădurea spânzuraților — oglindă a Marelui Război: 50 de ani de la premieră, 100 de ani de la subiect”, care se va desfășura luni și marți în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române. El a subliniat că familia Ciulei nu vrea să interzică sau să răpească accesul publicului la acest film, ci ”să îl prelungească”. Dr. Adrian — Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „G.Oprescu”, a spus că filmul Pădurea spânzuraților este o creație care va rămâne alături de mari producții care tratează ”tema Marelui Război”, precum: „Nimic nou pe frontul de vest”, „Camarazi de luptă”, „Patru din infanterie”, „Wings”, sau „La Grande illusion”. Prof.univ. Laurențiu Damian, care a evocat „într-un discurs neacademic, dar sincer” figura maestrului Liviu Ciulei, a afirmat că pelicula rezistă în continuare și este studiată la mari universități din lume. „Era realmente un maestru, un om cu o cultură impresionantă, dublată de o modestie unică”, a spus profesorul Damian. Personalitatea lui Liviu Ciulei și semnificația realizării filmului Pădurea spânzuraților în anii ’60 au fost evidențiate și de dr. Ana-Maria Plămădeală, de la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei („Filmul arhetipal Pădurea spânzuraților la intersecția expresionismului și neoromantismului”); lect.univ. Corneliu Medvedov, Universitatea „Hyperion” București („O capodoperă în zece adevăruri mai puțin știute”; dr. Marian Țuțui, Institutul de Istoria Artei „G.Oprescu” („Două oglinzi ale Primului Război Mondial: Pădurea spânzuraților și Hoțul de piersici”). Evenimentul este organizat de Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române, în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor din România și Arhiva Națională de Filme, cu ocazia aniversării a 50 de ani de la premiera filmului „Pădurea spânzuraților” al lui Liviu Ciulei și a comemorării Primului Război Mondial. Cu același prilej, în Sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române a fost deschisă și o expoziție care omagiază capodopera marelui cineast Liviu Ciulei. Ecranizare în anul 1964 a romanului omonim al scriitorului român Liviu Rebreanu regizat de Liviu Ciulei, „Pădurea spânzuraților” a fost primul film românesc care a obținut o largă recunoaștere internațională. În anul 1965 a participat la Festivalul Internațional al Filmului de la Cannes, Franța, Liviu Ciulei fiind recompensat cu Premiul pentru regie.