Breaking News

Artmark: „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, a fost iniţial estimată la 30 de milioane de euro

Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al Artmark, a declarat pentru MEDIAFAX că sculptura „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, a fost estimată iniţial, în 2008, la 30 de milioane de euro, de expertul Henry Mavrodin, atestat de Ministerul Culturii şi desemnat de instanţă.Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii (MC), a declarat, pe 19 octombrie, pentru MEDIAFAX că negocierile între MC şi proprietarii sculpturii „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, continuă, iar suma de 20 de milioane de euro la care a fost estimată capodopera este „falsă şi absurdă”.

Referitor la această afirmaţie, Alexandru Bâldea menţionează într-un răspuns transmis MEDIAFAX: „Prefer să cred că domnia sa (Bogdan Stanoevici, n.r.) nu vă minte, ci doar nu s-a informat corect de la comisia de negociere”.

„Nu există o evaluare de 20 de milioane de euro a sculpturii lui Brâncuşi, pentru că evaluarea este de 30 de milioane de euro, aşadar superioară preţului la care proprietarii au pus în vânzare lucrarea prin Casa Artmark – la momentul la care statul a anunţat că îşi exercită dreptul de preempţiune şi doreşte să o achiziţioneze pentru Muzeul Naţional (Muzeul Naţional de Artă al României, n.r.). Iar evaluarea de 30 de milioane a fost realizată de expertul Henry Mavrodin, atestat de Ministerul Culturii şi desemnat de instanţă, în cadrul procesului de retrocedare către proprietari. Nu este evaluatorul proprietarilor, ci cel desemnat de instanţă, iar statul nu a contestat în instanţă evaluarea expertului Ministerului Culturii”, a explicat pentru MEDIAFAX Alexandru Bâldea.

„Dacă domnul Stanoevici s-ar fi informat la comisia de negociere, ar fi aflat astfel despre raportul de expertiză din februarie 2008, realizat de domnul Henry Mavrodin, expert desemnat de Tribunalul Bucureşti în 4 septembrie 2007, numărul dosarului – 2977/3/2007”, adaugă acesta.

Potrivit directorului Artmark, concluziile finale ale lui Henry Mavrodin arată că „valoarea de circulaţie a acesteia (sculptura „Cuminţenia Pământului”, n.r.) ar fi putut urca până la nivelul a 30.000.000 euro (treizeci de milioane de euro), dar, în condiţiile în care se prezintă astăzi lucrarea, mutilată (de către funcţionarii statului, n.a.), valoarea de circulaţie scade şi consider că procentul deprecierii poate varia între 40% şi 50% din valoarea pe care am precizat-o”.

Referitor la declaraţia lui Bogdan Stanoevici oferită agenţiei de presă MEDIAFAX privind faptul că „niciodată Ministerul Culturii nu a propus 1 milion de euro” pentru această sculptură, fără a putea oferi alte cifre, „pentru că procedura nu este încă închisă”, Bâldea spune că instituţia a oferit exact această sumă, după ce în prealabil a declarat public că doreşte să exercite dreptul de preemţiune, prin urmare, că răspunde cererii de 20 de milioane de euro a proprietarilor.

„O specifică cuvânt cu cuvânt procesul verbal de întrunire din 26 martie 2015, ora 16.00, Ministerul Culturii, semnat de întreaga comisie interministerială de negociere: statul oferă, de fapt, doar 1 milion de euro pentru capodopera de Brâncuşi”, declară Bâldea.

De asemenea, potrivit declaraţiilor lui Stanoevici din 19 octombrie, valoarea sculpturii este de 4 milioane de euro, conform evaluărilor a trei experţi contactaţi de comisia interministerială.

„Nu ştiu dacă este aşa, nu am văzut evaluările acestora. Însă mă îndoiesc. «Cuminţenia Pământului» este operă de cotitură în creaţia lui Brâncuşi, alături de «Sărut», ambele din 1907, fiind considerate pe plan internaţional primele sculpturi moderne din lume. Ele schimbă paradigma artei universale, ce evoluează dinspre antic-academist spre modern, prin ele. Este, de altminteri, considerată nu doar cea mai importantă sculptură de Brâncuşi din România, ci cea mai importantă operă de artă din România”, spune directorul Casei Artmark.

„Aceeaşi sculptură este evalută de Muzeul Naţional (de Artă, n.r.), în fişa de conservare din anii ’90, când valoarea lui Brâncuşi pe piaţa internaţională de artă era de trei ori mai mică decât azi, la 15 milioane de dolari. Cum ar putea fi azi, 25 de ani mai târziu, când tranzacţiile operelor lui Brâncuşi sunt la valoare dublă sau triplă, doar 4 milioane euro? Mai ales când unul dintre evaluatorii la care domnul Stanoevici se referă este cel care gira secţia de sculptură a Muzeului Naţional în anii ’90, care a emis fişa de conservare cu valoarea de 15 milioane de dolari?”, afirmă Bâldea.

Alexandru Bâldea atrage atenţia şi asupra faptului că „aceeaşi comisie de negociere a refuzat evaluările obiective pe care proprietarii le-au propus, provenind de la casele de licitaţie internaţionale, cu adevărat avizate în valoarea de piaţă a lui Brâncuşi”. „Cu tristeţe remarc că am ajuns să repunem în discuţie, precum în anii ’50, valoarea operei lui Brâncuşi. Sper să nu fie adevărat că evaluatori numiţi de stat au subevaluat la un nivel într-atât de ruşinos opera lui Brâncuşi, pentru care orice mare muzeu al lumii s-ar lupta, plătind nu preţul corect, ci peste”, mai spune acesta.

„În ceea ce priveşte afirmaţia domnului Stanoevici că statul nu a reuşit să cumpere sculptura lui Brâncuşi din cauza interpunerii mele şi a celei a avocatului proprietarilor, nici aceasta nu îmi pare corectă, până la un punct. Sigur că, în calitate de reprezentanţi ai proprietarilor la negociere, am insistat pentru respectarea procedurilor şi am apărat dreptul proprietarilor, căci acesta este mandatul nostru de reprezentanţi. De altfel, legea patrimoniului cere ca procedura de preempţiune să fie desfăşurată în relaţie cu proprietarul operei clasate în tezaur prin reprezentant care să fie un operator cultural autorizat, aşa cum este Casa Artmark. Nu noi ne-am interpus”, mai declară Bâldea.

„În ciuda cerinţei legale, ca negocierea să se poarte cu proprietarul prin operatorul cultural autorizat, şi a faptului că împuternicirea noastră era depusă la minister, iar negocierile începute prin noi, comisia a purtat în două rânduri negocieri şi direct cu proprietarii, ocolindu-ne. Însă este incorect şi mă opun aprecierii conform căreia sculptura nu s-a putut cumpăra pentru că eu şi avocatul «ţinem de preţ». Ea nu s-a cumpărat pentru că statul a exercitat preempţiunea la 20 de milioane, pentru ca apoi să ofere sume neserioase – raportat la valoarea operei. Nu vânzătorul este de vină că nu vinde la o valoare incorectă”, concluzionează Alexandru Bâldea.

În luna septembrie 2014, sculptura „Cuminţenia Pământului”, de Constantin Brâncuşi, evaluată la 20 de milioane de euro şi făcând parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.

De asemenea, Ministerul Culturii a fost mandatat, în aceeaşi lună, de Guvern să înceapă negocierile legate de cumpărarea sculpturii.

Tot în septembrie 2014, sculptura fusese prezentată într-o expoziţie privată organizată la sediul din Bucureşti al Artmark, iar la eveniment au participat „importanţi colecţionari internaţionali”, inclusiv membri ai comitetului unuia dintre cele mai faimoase muzee de artă din lume, Tate Modern din Marea Britanie, potrivit casei de licitaţii.

În octombrie 2014, Inspecţia Judiciară (IJ) din Consiliul Superior al Magistraturii a decis să claseze o sesizare în cazul retrocedării acestei sculpturi, după ce a constatat prescripţia răspunderii disciplinare, întrucât trecuseră doi ani de la sentinţă. IJ a făcut aceste verificări după ce premierul Victor Ponta a vorbit despre decizia instanţei privind retrocedarea operei lui Brâncuşi. Victor Ponta declara, pe 30 septembrie 2014, că i-a cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM asupra faptului că un judecător a emis, în opinia sa, o hotărâre greşită în cazul operei lui Brâncuşi „Cuminţenia Pământului”, spunând că acel judecător ar trebui să plătească.

„Singura operă a lui Constantin Brâncuşi rămasă în România, «Cuminţenia Pământului», a fost retrocedată, deşi la dosar erau toate actele prin care statul era proprietar legal, iar acum, ca să nu fie vândută, trebuie să plătim 20 de milioane de euro. Deci, fiecare român din această ţară va da un euro, de la nou-născut la pensionar, pentru că, din punctul meu de vedere, nişte judecători sau un judecător a dat o hotărâre greşită, or eu i-am cerut ministrului Justiţiei să sesizeze CSM şi CSM dacă constată că nu eu am dreptate, o să-mi cer scuze. Dar dacă se constată că un judecător a greşit, acel judecător trebuie să plătească”, a spus la momentul respectiv Ponta.

Realizată în 1907, „Cuminţenia Pământului”, alături de opere precum „Sărutul” şi „Rugăciunea” marchează cea mai apreciată perioadă de creaţie a artistului, în care acesta formula noi sensuri filosofice cu valoare universală, turnate în expresii formale de noutate absolută.

„Cuminţenia Pământului” este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.

Sculptura, realizată în calcar crinoidal (primul posesor al sculpturii povestea că ştie de la Brâncuşi că ar fi folosit pentru corpul statuetei un bloc de piatră din catacombele Parisului – grotele Savonnières), este evaluată la suma de 20 milioane de euro.

Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie’s din Paris a sculpturii în lemn „Madame L. R.”, pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse). Cea mai recentă vânzare a unei opere de Brâncuşi, organizată tot la casa Christie’s, însă la New York, în iunie 2014, s-a încheiat cu suma de 5,4 milioane de euro oferită pentru un simplu studiu în ghips al viitoarei capodopere „Sărutul”.