Dezamăgiţi de inacţiunea autorităţilor, voluntari din Polonia duc ajutoare refugiaţilor în Balcani

Aproximativ 30 de tineri voluntari, dezamăgiţi de lipsa de acţiune a Poloniei în criza migraţiei, au organizat o acţiune de ajutorare a refugiaţilor din Balcani, încercând să redea sens cuvântului „Solidarnosc”, o „specialitate” poloneză în anii ’80, comentează AFP în pagina electronică.”Plecăm săptămâna aceasta în Balcani cu haine pentru refugiaţi. Plecăm cu opt maşini, aproximativ 30 de voluntari”, a anunţat sâmbătă Maciej Bulanda, în vârstă de 26 de ani, unul dintre organizatorii acestei acţiuni spontane, pe care a lansat-o împreună cu trei prieteni pe Facobook şi care a fost intitulată „Dobrowolki” (voluntariat, în poloneză).Împreună cu prietenii săi, el şi-a petrecut noaptea triind un munte de haine groase, încălţăminte şi pături aduse de către locuitorii Varşoviei în urma unui apel pe reţeaua de socializare.”Răspunsul oamenilor obişnuiţi a fost incredibil. Nu avem suficient loc în maşinile noastre să ducem tot. Cu banii colectaţi, am închiriat o minidubă şi un autobuz”, a declarat el, în timp ce încărca lucruri într-un Mercedes Viano nou, pe care o firmă li l-a împrumutat gratuit. Restul lucrurilor era încărcat în automobilele acestor studenţi, tineri avocaţi sau activişti ONG.Cu ajutorul unui aspirator, tinerii au aspirat aerul din sacii cu haine. „Asta permite reducerea cu jumătate a volumului sacilor”, a declarat Zuza Leniarska, în vârstă de 25 de ani, o studentă în literatură şi civilizaţie americane la Universitatea din Varşovia.”Mergem mai întâi la Slavonski Brod, în Croaţia. Acolo vom lăsa hainele, apoi grupul se va împărţi. Unii vor merge în Slovenia, iar alţii în Croaţia. La Slavonski Brod vom primi un document special pentru a lucra ca voluntari”, a declarat Monika Pronczuk, care a revenit în urmă cu două săptămâni dintr-o deplasare la Berkasevo, în Serbia.”Unii vor merge, după aceea, la Preşevo, la frontiera dintre Macedonia şi Serbia, pentru a distribui ajutoare, acolo unde situaţia este cea mai dramatică”, a spus ea într-o ultimă întâlnire, înainte de plecare.”Tot ceea ce facem este un mod de a ne face auzită vocea, în semn de protest faţă de politica ţărilor din regiunea noastră, care nu sunt active în faţa crizei umanitare care are loc în Balcani în acest moment”, a subliniat Maciej Bulanda.Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS), care a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile legislative de pe 25 octombrie în Polonia, a exploatat frica faţă de migranţi în campania electorală.El a mers până într-acolo încât a evocat pericole epidemiologice precum „holera care deja face ravagii pe insulele greceşti”, „dizenteria la Viena” sau „tot felul de paraziţi” pe care migranţii riscă, în opinia sa, să-i aducă în Polonia.Guvernul liberal în exerciţiu al lui Ewa Kopacz s-a arătat şi el reticent faţă de primirea migranţilor. Polonia a acceptat, până la urmă, să găzduiască în total 7.000 de oameni, în cadrul planului european de repartizare.”Există prea multă indiferenţă, prea mulţi oameni care îşi spun că «asta nu mă priveşte»”, a deplâns Jacek Kastelaniec, în vârstă de 33 de ani, care, pentru a merge în Balcani, şi-a amânat cu şase luni un sejur în Caraibi.”Această dramă are loc aici, în Europa, acum, aproape de noi. În al Doilea Război Mondial, prea mulţi oameni spuneau acelaşi lucru: asta nu ne priveşte”, a declarat Kastelaniec, care în ultimii opt ani a fost directorul Fondului pentru conservarea sitului lagărului nazist Auschwitz-Birkenau.