Ectima este o infecție a pielii similară cu impetigo (o infecție a pielii extrem de contagioasǎ, care afecteazǎ ȋn special sugarii şi copiii).
Ectima este o piodermitǎ ulcerativǎ a pielii cauzatǎ de streptococii din grupa A beta hemolitici. Infecția poate ȋncepe de la o simplǎ ȋnțepǎturǎ de insectǎ sau o zgȃrieturǎ. De cele mai multe ori aceasta se dezvolta pe picioare iar atunci cȃnd infecția pǎtrunde adȃnc ȋn derm, al doilea strat al pielii, cauzeazǎ rǎni dureroase, pruriginoase, pline cu lichid, cu cruste galbene sau galben ȋnchis. Ulcerele pot provoca cicatrici permanente. Ganglionii limfatici din zona afectată se pot umfla. Leziunile sunt dureroase și pot avea o limfadenopatie asociatǎ.Boala poate fi observatǎ la pacienții care sunt imunocompromiși. Leziunile pot rămâne de mărime constantă, ȋnsǎ fǎrǎ tratament se pot mări până la 3 cm în diametru. Tratamentul depinde de amploarea și de severitatea infecției. Mențineți curățenia leziunilor folosind săpun bacterian și schimbați frecvent lenjeria de pat, prosoapele și hainele. Ȋndepǎrtați crustele prin ȋnmuiere sau folosind comprese umede peste care se aplicǎ un unguent cu antibiotic de zi de zi.Ectima apare, de obicei, pe partea inferioarǎ a picioarelor sau ȋn special la copii, diabetici, persoane în vârstă sau neglijate. Leziunile sunt, de obicei, dureroase și au limfadenopatie asociatǎ. În zonele cu climă tropicală, ulcerele sunt găsite pe glezne și parte dorsală a picioarelor.Eactima începe ca o veziculǎ pe pielea inflamata și apoi se adâncește formȃnd o crusta deasupra. Crusta este de culoare gri – galben și este mai grosǎ decȃt cea de impetigo. Leziunea poate rǎmȃne de marime constantǎ sau se poate mari ȋn cazul ȋn care nu este tratatǎ. Acesta se vindecă lent și, de obicei, rǎmȃne o cicatrice.Diagnosticarea ectimei se poate realiza dupa ce medicul analizeazǎ aspectul caracteristic al leziunilor. Culturile luate din interiorul leziunilor sunt indicate doar atunci când pacientul nu răspunde la tratamentul recomandat. Paciențiilor cu impetigo recurent se recomandǎ sǎ realizeze un exudat nazal. De asemenea, tratamentul medical depinde de progresia leziunilor . Mențineți curățenia folosind săpun bacterian si prin scimbarea frecventǎ a lenjeriei de pat , a prosoapelor și a hainelor. Medicul poate recomanda un tratament topic cu unguent, ȋnsǎ ȋn cazul ȋn care leziunile sunt extinse va fi nevoie de antibiotice orale, durata tratamentului fiind stabilitǎ ȋn funcqie de gravitatea leziunilor.Medicul poate alege dicloxacilina, cefalexina, eritromicina, clindamicina pentru a acoperi posibile infecții secundare cu Staphylococcus aureus. Recuperare rapidă ȋnseamnǎ si tratarea leziunilor ȋn timp util. Întârzierea tratamentul poate provoca celulitǎ, limfangitǎ , furunculozǎ și hiperpigmentare sau hipopigmentare, cu sau fără cicatrici. Copiii cu vârsta între 2-4 ani prezintǎ risc de glomerulonefrita acută, dacǎ tratamentul este amȃnat.