În România, numărul infecțiilor nosocomiale este subraportat, în condițiile în care rata de incidență semnalată la nivel național este de 1%, iar la nivelul Uniunii Europene, valorile sunt cuprinse între 5-15%, a declarat, joi, dr. Roxana Șerban, de la Institutul Național de Sănătate Publică, în cadrul conferinței de presă cu tema „Antibioticele – utilizarea în exces și rezistența, impact major asupra sănătății publice”. „În România, aceste infecții sunt subraportate. Toate eforturile pe care le-am depus au fost pentru a cunoaște în sensul real numărul de infecții, pentru a împiedica transmiterea acestor germeni. (…) Pe raportarea națională statistică, rata de incidență este de 1-1,2%. În cadrul sentinelei, pe care noi am inițiat-o și care funcționează de patru ani, în principal pentru tipurile de infecții în secțiile cu cel mai mare risc și anume, cele de terapie intensivă, s-a ajuns să fie raportate și rate medii — pe cele 12 spitale care intră în această sentinelă — de 4%. Chiar am avut un spital care și-a recunoscut realmente problema, cu o incidență de 20% în secția de terapie intensivă”, a spus dr. Roxana Șerban. Ea a mai precizat că infecțiile nosocomiale sunt infecțiile care au cel mai frecvent ca etiologie germenii care sunt rezistenți la antibiotice. În acest sens, a subliniat că este important să fie cunoscut impactul acestor infecții asupra sănătății populației, pentru a limita fenomenul. La rândul său, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Președintele Societății Române de Microbiologie, a precizat că în România cazurile de infecții nosocomiale sunt „mult subraportate, practic nu sunt recunoscute”. De asemenea, șeful biroului Organizației Mondiale a Sănătății pentru România, Victor Olsavszky a vorbit despre „un slab control al infecțiilor nosocomiale”. „Acest lucru, cel puțin pentru România s-a tradus în aceste cifre pe care le-ați auzit. Este imposibil ca România, în sistemul sanitar pe care îl cunoaștem foarte bine, să aibă o incidență a infecțiilor spitalicești nosocomiale sub media UE, sub americani. Este imposibil. Acest lucru nu se întâmplă numai în România. Se întâmplă în multe alte țări, acest lucru trebuie adresat, pentru că spitalul rămâne în continuare un rezervor important, o sursă importantă de germeni gata rezistenți la antibiotice”, a spus el. Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică și Societatea Română de Microbiologie au organizat conferința de presă „Antibioticele — utilizarea în exces și rezistența, impact major asupra sănătății publice”, în contextul Zilei Europene de Conștientizare asupra Antibioticelor. Aproximativ 20% dintre români obișnuiesc să ia antibiotice fără prescripție medicală, asta în timp ce media europeană este de doar 3%, arată datele unui raport emis în luna martie a acestui an de către Comisia Europeană.