24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
Lumea continuă să fie ținta atacurilor jihadiștilor. După Paris au urmat mai multe alarme, de genul cutremurelor de atenționare, cum a fost aceea de la Hanovra, pentru ca, mai apoi, să urmeze asediul ”hotelului de lux, cu 190 de camere, din capitala Bamako, Mali, după ce mai mulţi jihadişti înarmaţi au pătruns cu forţa în incintă şi au tras mai multe focuri de armă pe holurile clădirii. Potrivit martorilor citaţi de presa străină, au avut loc şi mai multe explozii. Trei oameni au fost uciși și 170 au fost luați ostatici din care 80 de persoane au fost eliberate, mai apoi, după ce au fost ”ascultate la Coran”. Cine a reușit să recite câteva versete din Coran aceia și-au recâștigat libertatea. De această dată, au atacat teroriștii cunoscutei grupări Al Qaeda, care vine să se adauge celor din Stat Islamic, declanșând parcă ”Campionatul Morții”: Cine ucide mai mult și mai repede, în numele lui Allah!
În tot acest timp, Franța, dar și principalele state europene, membre ale U.E., au decis să regândească regulile privind accesul în spațiul Schengen, introducând noi filtre, noi mecanisme de prevenție, astfel încât libertatea de circulație a mărfurilor și a persoanelor să fie din ce în ce mai atent monitorizată.
Faptul că, ultimii teroriști, autorii masacrului de la Paris, au fost nu cetățeni arabi, ci cetățeni europeni – vine să ne atragă atenția că moartea se află în interiorul nostru, în vecinătatea noastră, astfel încât devine inutilă protecția suplimentară la porțile de intrare în Europa, dinspre Orientul Mijlociu, în special.
Este adevărat, trebuie sporită și vigilența la intrarea în Europa, dinspre Siria și Irak în special, dezvoltând, în același timp, mecanisme interne care să fie în măsură să depisteze aceste celule canceroase, pe care fiecare stat european (de calibrul Franței, Spaniei, Belgiei, Germaniei) să fie în stare să le depisteze, înainte ca acestea să dea în metastaza crimelor din New York și Washington sau de la Paris, Madrid sau Londra. Așa cum era de așteptat după Al Qaeda lui Osama bin Laden a fost destabilizată, după ce creația de monștri necesari, într-un anumit moment ales de SUA din războiul rece, pentru a-i servi ei interesele, s-a dovedit că cel pe care l-ai crescut îți înfige cuțitul în spate. Așa s-a întâmplat și cu militanții Isis, cu acești jihadiști care ucid populația nevinovată, doar pentru că aceasta nu știe sau nu vrea să recite versete din Coran, pentru că religia lor îi îndeamnă să recite din Psalmi sau din alte cărți sfinte.
Al III-lea război mondial a început încă din 2001, moment în care SUA a fost atacată ”la ea acasă”. De atunci au mai avut de suferit de consecințele atacurilor teroriste: Spania, Marea Britanie, Franța, Germania, Turcia, Rusia, dar și Israel, țară aflată în centrul atenției teroriștilor încă din momentul în care arabii palestinieni au încercat să-și inventeze o țară, pe ”pământ străin”, încercând să recupereze fragmente disparate din memoria istoriei.
După 14 ani de la prima deșteptare a alianței antiteroriste s-a obținut doar mutarea centrului de greutate al atentatelor din Afganistan în Siria, acolo unde organizația teroristă Stat Islamic a preluat cu brio poziția de prim solist al atacurilor ale căror țintă preferată a ajuns să fie, deocamdată, inima Europei.
Trăim vremuri tulbure. Nimic nu ne oferă șansa unei relaxări, a unui moment în care simplul cetățean este cea mai importantă piesă a statului democrat. Prelungind semnificația și la nivelul Europei sau a Planetei Pământ, putem spune că omul este centrul de greutate al tuturor întâmplărilor zilei, atât a celor care se țin minte, dar și a celor efemere, care mor chiar în momentul producerii lor, ca fiind nesemnificative, cel mult.
Într-o astfel de lume, într-o astfel de conjunctură, cu buni și răi, cu bune și rele, viața ne ia în seamă, indiferent dacă noi încercăm să o ignorăm, să o fentăm, să o dezonorăm prin intermediul crimei, uciderii semenilor noștri nevinovați sau vinovați doar pentru că au fost într-un loc nepotrivit, la un moment nepotrivit.
Terorismul a ajuns să fie obsesia care ne-a modificat deja bucuria comunității, a întâlnirilor, făcând din viață o simplă vizuină în care suntem condamnați să trăim pe ascuns, izolați, feriți de moartea care a început să umble singură pe stradă, întovărășită doar de aceste hiene ce au subjugat o religie, în numele căreia au declanșat jihadul, fără ca liderii acestor grupări teroriste să înțeleagă măcar un singur verset, prin care viața este descoperită a fi bucuria iubirii semenului și nicidecum tristețea morții răpite, în numele lui Dumnezeu (Allah)!
