Comisia Europeană vrea un sistem european de garantare a depozitelor bancare în 2024

comisia-europeana-da-unda-verde-exploatarii-gazelor-de-sist-in-spatiul-ue-18471893Comisia Europeană ar urma să propună marți, în pofida reticențelor exprimate de Germania, înființarea treptată, până în 2024, a unui sistem comun european de garantare a depozitelor bancare, în ideea de a evita panicile bancare prin asigurarea deponenților cu privire la securitatea plasamentelor lor, transmite AFP. Acest sistem ar urma să intre progresiv în vigoare la mijlocul lui 2017 pentru ca după mai multe etape să fie definitivat în 2024, au declarat mai multe surse europene. În prezent, majoritatea țărilor din zona euro dispun de un sistem național de garantare a depozitelor bancare, care garantează depunătorilor la băncile membre, în cazul insolvabilității sau falimentului acestora, o sumă maximă de 100.000 euro. Potrivit proiectului Comisiei Europene, într-o primă fază de trei ani (între 2017-2020), băncile ar urma să plătească mai mult de trei sferturi din contribuția lor la fondul național de garantare a depozitelor iar restul la fondul comun european. Dacă o bancă va da faliment în această perioadă, deponenții dintr-o țară vor fi despăgubiți de la fondul național de garantare iar dacă acesta nu este suficient, suma va fi completată de la fondul european. În cea de-a doua fază (între 2020 și 2024), fondul european de garantare ar urma să intervină încă de la începutul cazurilor de faliment, deponenții urmând să fie despăgubiți atât de fondul național cât și de cel european. Însă, în fiecare an contribuția fondului european ar urma să crească progresiv în raport cu partea fondului național pentru a ajunge la 100% în 2024. Cu toate acestea, Germania, prima economia a zonei euro, și-a exprimat reticențele față de ideea unui sistem comun european de garantare a depozitelor bancare. Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Finanțe a subliniat că Berlinul a dori mai degrabă o reducere a riscurilor în sectorul bancar decât o mutualizare (divizarea) a riscurilor. ‘Nu este niciun secret că pe baza discuțiilor de până acum avem unele întrebări la care nu am primit răspuns. Ele încep cu baza legală și apoi urmează și alte semne de întrebare mai importante. Ideea este că trebuie să reducem riscurile în sectorul bancar și nu doar să împărțim și să mutualizăm riscurile’, a declarat Martin Jaeger, purtător de cuvânt la Ministerul german de Finanțe. Sistemul european de garantare a depozitelor bancare constituie cel de-al treilea, și ultimul, pilon al Uniunii Bancare Europene, a cărei idee a apărut în timpul crizei datoriilor din zona euro. Primul pilon, Mecansimul Unic de Supraveghere, care a atribuit Băncii Centrale Europene (BCE) sarcina supervizării băncilor de importanță sistemică din statele membre ale zonei euro, începând cu data de 4 noiembrie 2014. Al doilea pas ar urma să constea într-un fond unic de soluționare, destinat evitării folosirii banului public în cazul falimentului unei bănci. Acest fond ar urma să fie lansat în luna ianuarie 2016 și va crește progresiv grație contribuțiilor băncilor pentru a ajunge la 55 de miliarde de euro în 2025.