24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Șeful executivului de la Tallinn s-a delimitat și de solicitările celorlalte două state baltice, Lituania și Letonia, privind o prezență militară permanentă a NATO pe teritoriul lor.
‘Scenariul omuleților verzi (soldații ruși în uniforme fără însemne care au condus operațiunea de anexare a peninsulei Crimeea n.red.) nu este mai probabil aici decât este în Marea Britanie’, a estimat premierul Roivas. ‘Estonia este o țară membră a NATO și cred că este puțin probabil ca Rusia să se gândească să atace NATO’, a explicat el.
Pe lângă resentimentele istorice, statele baltice, care au pe teritoriul lor minorități rusofone, sunt preocupate în mod special de o declarație a președintelui Vladimir Putin, care a susținut anul trecut că la nevoie Rusia are dreptul să intervină militar pentru a-și proteja conaționalii din alte țări.
De asemenea, după anexarea Crimeii, forțele aeriene ale Rusiei și-au multiplicat incursiunile în apropierea spațiului aerian al celor trei state baltice, care este protejat de avioane ale NATO, aceste țări neavând forțe aeriene capabile să se achite de această misiune, trupele ruse intensificând totodată și manevrele militare în apropierea granițelor cu Lituania, Letonia și Estonia.
În replică, NATO a efectuat manevre în Estonia în luna februarie 2015, iar în luna mai în Lituania s-a desfășurat un exercițiu de simulare a respingerii unui atac asupra terminalului de gaze naturale lichefiate inaugurat anul trecut. Aplicațiile din Lituania s-au bazat pe scenariul preluării controlului asupra Crimeii de așa-zișii ‘omuleți verzi’. ‘Trebuie să învățăm lecțiile din Crimeea, pe care le-am văzut parțial și în estul Ucrainei (…) Trebuie să fim pregătiți pentru orice’, declara atunci agenției Reuters președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite.
Întrebat în interviul de miercuri despre incursiunile frecvente ale avioanelor militare ruse și despre manevrele terestre ale trupelor ruse, premierul Taavi Roivas a răspuns că ‘aceste evoluții sunt în continuare îngrijorătoare’, dar a adăugat că aviația militară a Rusiei și-a intensificat incursiunile și în apropierea spațiului aerian al statelor occidentale.
Cât despre solicitarea Lituaniei și a Letoniei privind o prezență militară a NATO permanentă sau prin rotație în zonă, el a apreciat că nu acest lucru este cel mai important, ci ‘efectul real de descurajare’ al oricărei inițiative a Alianței. ‘Trebuie să avem în egală măsură în vedere faptul că Ucraina este parțial anexată. La fel trebuie să avem în vedere că există o dictatură în Siria și o mișcare teroristă foarte serioasă (…) Acestea sunt amenințările iminente’, a indicat șeful guvernului eston, care a preluat anul trecut această funcție la vârsta de numai 36 de ani, fiind cel mai tânăr premier din UE.
Oficiali din statele est-europene care se tem cel mai mult de Rusia, precum țările baltice și Polonia, au atenționat că în urma atacurilor teroriste de la Paris statele occidentale ar putea deveni mai conciliante cu Rusia, iar protejarea flancului estic al NATO și implementarea acordurilor de pace în Ucraina ar putea fi tratate ca probleme de importanță secundară.
‘Cooperarea în altă parte nu trebuie să însemne pentru Europa acceptarea de concesii în vecinătatea ei’, a avertizat cu două săptămâni în urmă premierul Taavi Roivas. Totuși, în interviul de miercuri el a insistat că fermitatea diplomatică încă există. ‘Faptul că nu vorbim întotdeauna atât de tare cât ar trebui nu înseamnă că opiniile noastre s-au schimbat’, a asigurat șeful guvernului eston.
