Emil Constantinescu: Campania anticorupție va curăța, probabil, instituțiile statului, presa și societatea civilă de persoane compromise

Actuala campanie anticorupție va curăța probabil, sub presiunea străzii, în câțiva ani, instituțiile statului, mediul de afaceri, presa și societatea civilă de persoane compromise, a declarat miercuri fostul președinte al țării Emil Constantinescu, la ședința solemnă consacrată Zilei Naționale, desfășurată în plenul Senatului, în prezența premierului Dacian Cioloș și a unor miniștri din Cabinetul său. „Este evident că actuala campanie anticorupție, cu toate reușitele și deficiențele ei, va curăța probabil, sub presiunea străzii, în câțiva ani, Parlamentul, Guvernul, Poliția, Procuratura, instanțele de judecată, serviciile de informații, mediul de afaceri, presa și societatea civilă de persoane compromise”, a spus fostul șef de stat, în plenul Senatului. El a mai precizat că mișcările populare din 2012 și 2015 s-au născut din disperarea față de furtul generalizat al bogățiilor naționale. Emil Constantinescu a mai apreciat că în rezolvarea actualei crize — care nu este una economică, politică sau socială, ci „o profundă criză morală a societății românești în ansamblul ei”—, Parlamentului îi revine un rol esențial: adoptarea urgentă a unor legi clare, cu sancțiuni drastice, și un control strict în ceea ce privește aplicarea legii de către toți. Acesta a remarcat că în decembrie românii aniversează aproape un secol de la Marea Unire și puțin peste un sfert de veac de la prăbușirea regimului comunist — două evenimente cruciale pentru destinul națiunii române, ”deoarece mulțimi de oameni au fost gata să lupte și să moară pentru două idealuri: libertatea și unitatea”. În 1918, țelul a fost unirea Transilvaniei, Bucovinei și Basarabiei cu România, iar în 1989, scopul a fost unirea României cu Europa Occidentală, a arătat el. Fostul președinte a apreciat că, în mod paradoxal, tocmai după integrarea României în UE, coeziunea națională și socială a societății românești s-a dizolvat, iar în locul ei a apărut un nou tip de coeziune, „construită în cadrul unui sistem mafiot, în care loialitatea față de statul cetățenilor a fost înlocuită cu loialitatea față de șefii instituțiilor din administrația centrală sau locală, care redistribuiau subordonaților lor o parte din beneficiile obținute, din mita primită de la companiile comerciale private, care realizau profituri nemeritate din afaceri cu statul”. „Sistemul mafiot s-a instaurat în România (…) în ultimii 15 ani, pe baza unei structuri oligarhice create în primii ani după Revoluție, prin reactivarea nomenclaturii și Securității comuniste, și s-a generalizat din dorința de îmbogățire a unora și a lipsei de reacție a unei societăți lipsite de valori morale. Garanția perpetuării sistemului mafiot s-a construit prin promovarea în fruntea multor instituții ale statului — inclusiv a acelora abilitate să lupte împotriva corupției — a unor persoane incompetente profesional și corupte, care puteau fi manevrate prin șantaj”, a declarat fostul președinte. El a mai precizat că parlamentarilor și cetățenilor de rând nu li se mai cere acum să își sacrifice viața sau libertatea pentru România, dar că le revine în schimb datoria de a respecta legea, de a fi cinstiți și de a munci mai mult în folosul public.