Ministrul Educației: Beneficiarii direcți ai ROSE vor fi elevii cu performanțe slabe pe parcursul liceului

Beneficiarii direcți ai Romania Secondary Education Project (ROSE) vor fi elevii cu cu performanțe slabe pe parcursul liceului și studenții care prezintă riscul de părăsire timpurie a facultății, a declarat, joi, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, la evenimentul de lansare a proiectului. ‘Este cel mai mare proiect din România finanțat cu împrumut de la Banca Mondială. Este cel mai mare proiect din Europa și Asia Centrală. Atât dimensiunea, cât și durata proiectului, transmit clar un mesaj important: că România acordă atenție învățământului. Beneficiarii direcți vor fi elevii cu performanțe slabe pe parcursul liceului și la bacalaureat, dar și studenții care reprezintă risc la părăsirea timpurie a facultății. Proiectul va oferi șanse mai bune multor tineri în a-și realiza potențialul’, a spus Curaj. El s-a declarat „impresionat” de rata părăsirii timpurie a școlii, mai ales în rândul copiilor, care ulterior nu mai au acces la „aproape nimic”. ‘Dacă ne gândim cât ne costă pierderea, adică needucarea unor persoane, ne gândim la ce înseamnă valoarea investiției în educație. Am fost impresionat de rata părăsirii timpurie în rândul copiilor care, părăsind timpuriu școala, practic, nu au acces la aproape nimic după aceea. Trebuie să ne gândim la combinația aceasta de criterii și competențe. (…) Aproape jumătate din cohortă, dintre cei care sunt la liceu, nu termină liceul sau, dacă îl termină, nu iau bacalaureatul. Ce se întâmplă cu ei? Unii dintre ei termină liceul și merg către învățământul superior, este educație terțiară. Alții, cred că trebuie să fim atenți ce înseamnă educația terțiară non-universitară’, a afirmat ministrul Educației. El a comparat proiectul ROSE cu o piesă lipsă dintr-un puzzle. ‘Mie îmi plac foarte mult puzzle-urile și îmi plac pentru copii. Mă mai joc cu copiii făcând puzzle-uri. După mine, sunt foarte complicate puzzle-urile care sunt nereușite. Adică la un pachet sunt 4 puzzle-uri, au aceleași piese, dar poze diferite. Atunci când într-o poză vezi chipul Frumoasei adormite și picioarele sunt ale calului lui Făt-Frumos cred că este ceva cu mari probleme. Eu cred că ceea ce se întâmplă acum cu proiectul Băncii Mondiale este un puzzle perfect în care avem fonduri de la Uniunea Europeană, nerambursabile, iar deplinătatea puzzle-ului este creat cu un proiect cu sens care completează puzzle-ul și piesa lipsă’, a explicat ministrul. Guvernul și Banca Mondială au lansat, joi, „Proiectul privind învățământul secundar/Romania Secondary Education Project (ROSE)’, care își propune reducerea abandonului școlar și creșterea ratei de promovabilitate la bacalaureat. Proiectul ROSE constă într-un împrumut de 200 de milioane de euro pe care Banca Mondială îl acordă Guvernului României pentru 1,5 milioane de elevi români din 1.100 de licee și 300 de universități publice. Obiectivul principal al proiectului este acela de a spori șansele studenților din România de a finaliza cu succes ciclul terțiar de învățământ. ROSE va fi implementat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice în perioada 2015-2022. Proiectul este structurat pe trei compenente, primele două fiind concepute pentru a aborda aspecte de natură academică și socială a performanței scăzute a elevilor în învățământul secundar superior, precum și în primul an din învățământul superior. Prin aceste două componente sunt finanțate scheme de grant destinate liceelor și instituțiilor publice de învățământ superior. A treia componentă include managementul de proiect, monitorizarea și evaluarea impactului politicilor existente, care sprijină financiar elevii din învățământul secundar superior provenind din grupuri dezavantajate. Proiectul are ca țintă creșterea ratei de promovare la bacalaureat cu 10%, de la 49,6% la 59%, și reducerea abandonului în ultimul an de liceu, de la 6,5% la 3,5%, pentru liceele sprijinite. ‘Populația România a scăzut semnificativ în ultimele două decenii și îmbătrânește rapid. În perioada 1990 — 2011, populația a scăzut de la 32,2 milioane la aproximativ 21,3 milioane de persoane. Dacă această tendință se va menține, numărul elevilor va scădea cu 40% până în 2025 urgentând nevoia de reforme educaționale care să abordeze calitatea, eficiența, echitatea și relevanța. Scăderea populației școlare are implicații imediate și pe termen lung asupra capitalului uman și agendei macroeconomice din România’, se arată într-un comunicat al Băncii Mondiale. Potrivit acestuia, rezultatele PISA 2012 (Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor) arată că 37,3% dintre elevii de 15 ani dețin competențe de nivel scăzut la citire/lectură, comparativ cu 18,1% media UE-28, iar un procentaj și mai mare, de 40,8%, au competențe de nivel scăzut la matematică (comparativ cu 23,5% media UE-28). ‘Deși rata înscrierilor în învățământul secundar superior este ridicată, tranziția către învățământul superior este mult scăzută, fapt cauzat atât de abandonul școlar în creștere, cât și de rezultatele slabe la examenul de bacalaureat. Din datele Institutului Național de Statistică (INS) reiese că rata brută a înscrierilor în învățământul secundar superior a crescut de la 75% la 94,9% din 2005 până în 2011. În anul școlar 2012/2013 erau înscriși 776.616 elevi în 1.605 de licee din România. Cu toate acestea, rata medie a abandonului școlar la nivelul liceelor a crescut de la 2,2% în 2009 la 3,8% în 2011, cu un procent mai mare în liceele tehnologice (5,3% în 2011), precum și în liceele din mediul rural (aproximativ 7% în clasa a XI-a în 2012). În aceeași perioadă, rata de absolvire cu diplomă de Bacalaureat a liceului pentru elevii în vârstă de 18 ani a scăzut de la 7,8% la 39,2%, în mare parte din cauza modificării procedurilor de derulare a examenului. Rata medie de promovare la bacalaureat a scăzut de la 78% la 58% din 2009 până în 2013, rezultate mai scăzute fiind înregistrate în liceele tehnologice (aproape 20% în unele cazuri)’, mai arată documentul. Banca Mondială precizează că la învățământul obligatoriu există o discrepanță majoră în ceea ce privește rata înscrierilor pentru persoane de etnie romă și cele de altă etnie, în special pentru grupa de vârstă 16-19 ani, mai puțin de 25% dintre tinerii romi de această vârstă fiind înscriși în sistemul de învățământ, comparativ cu mai mult de 75% pentru populația corespunzătoare non-romă. ‘Au fost identificate trei categorii principale de motive pentru care elevii abandonează liceul sau nu reușesc să ia Bacalaureatul, respectiv de natură pedagogică, financiară și personală. Motivele de natură pedagogică vizează calitatea scăzută a activităților educaționale furnizate în unele licee, de exemplu elevii nu sunt pregătiți la un nivel satisfăcător, ceea ce poate conduce la eșec și abandon. Motivele financiare se referă la costurile directe ridicate pe care le presupune frecventarea cursurilor pentru unele familii, cum ar fi transportul, subzistența și cărțile. Cele personale includ lipsa de motivare în rândul unor elevi pentru a-și continua studiile, evenimente care nu țin de voința școlarului, cum ar fi mutarea părinților, lipsa de informare cu privire la beneficiile școlarizării, discriminarea sau stigmatizarea în mediul școlar, precum și faptul că elevii mai degrabă doresc să realizeze un venit sau să dispună de timp liber, în loc să meargă la școală’, mai arată sursa citată.