Persoane, imbracate in port popular, pot fi vazute in cadrul RuralFest, eveniment organizat de Reprezentanta Comisiei Europene în România, ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si primaria municipiului Bucuresti, pe Soseaua Kiseleff din Bucuresti, duminica, 20 septembrie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO

Dansul românesc „Feciorescul de Ticuş”, în lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO

Persoane, imbracate in port popular, pot fi vazute in cadrul RuralFest, eveniment organizat de Reprezentanta Comisiei Europene în România, ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si primaria municipiului Bucuresti, pe Soseaua Kiseleff din Bucuresti, duminica, 20 septembrie 2015. MIHAI DASCALESCU / MEDIAFAX FOTO

Un dans românesc specific localităţii Ticuşul Nou, Feciorescul de Ticuş, a fost inclus, miercuri, în lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură), alături de alte 19 tradiţii şi obiceiuri din întreaga lume.Alături de dansul „Feciorescul de Ticuş”, România este prezentă în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţiii UNESCO cu ritualul Căluşului, inclus în noiembrie 2005, cu Doina, inclusă în octombrie 2009, cu ceramica de Horezu (decembrie 2012) şi cu obiceiul colindatului de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova (2013).Denumit de UNESCO „Lad’s dance” („Jocul flăcăului”, n.r.), dansul „Feciorescul de Ticuş”, specific comunităţii din Ticuşul Nou – o localitate situată la 70 de kilometri de Braşov, parte din comuna Comana, din Ţara Făgăraşului -, este practicat de bărbaţi cu vârste cuprinse între 5 şi 70 de ani, cu diverse ocazii. Unul dintre conducătorii dansului antrenează grupul, în timp ce un al doilea dictează ritmul, potrivit site-ului unesco.org. Între participanţi se află dansatori români, dar şi maghiari şi romi, obiceiul contribuind la dialogul social şi intercultural. Dansul ajută bărbaţii tineri să îşi consolideze statutul în comunitate, mai ales în rândul fetelor şi familiilor acestora, în vederea căsătoriei.„România a reuşit aseară, prin Ministerul Culturii, la o reuniune UNESCO în Namibia, să includă pe lista patrimoniului imaterial al umanităţii jocul fecioresc, care se dansează în special în Transilvania”, a anunţat, joi, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, pe contul său de Facebook.Pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial pe care UNESCO încearcă îl conserve pentru viitor au mai fost incluse anul acesta petrecerea de Anul Nou din regiunea bulgărească Pernik, numită Surova, care se desfăşoară în zilele de 13 şi 14 ianuarie, Marimba – cântece şi dansuri tradiţionale din Columbia şi Ecuador, kimchi – un preparat culinar pe bază de legume murate specific Republicii Coreea şi trei dansuri tradiţionale din Bali (Indonezia).Lista patrimoniului cultural imaterial al umanitaţii UNESCO a fost alcătuită oficial în 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.Tradiţiile înscrise pe lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO trebuie să joace un rol comunitar important şi să implice actorii din societatea civilă.Cea de-a zecea reuniune a Comitetului pentru salvgardarea patrimoniului imaterial UNESCO are loc în perioada 30 noiembrie – 4 decembrie, la Windhoek, în Namibia.