Gonoreea este o boala cu transmitere sexuala majora

Gonoreea sau blenoragia este o boala cu transmitere sexuala majora, produsa de bacteria Neisseria gonnorrheae.      La barbat, afectiunea se manifesta prin uretrita acuta, iar la femeie – prin cervicita, adesea asimptomatica.      Gonoreea este cea mai frecventa dintre bolile cu transmitere sexuala si, in afara aparatului uro-genital, poate afecta si alte regiuni, precum rectul, orofaringele, si ochiul, iar uneori poate produce chiar focare septice la distanta, prin diseminare hematogena.  Transmiterea se face, in majoritatea cazurilor, prin contact sexual. Transmiterea neveneriana este rara si se face fie prin contact direct (contactul nou-nascutului cu secretiile infectate ale mamei, in timpul nasterii), si mai putin probabil prin contact indirect cu lenjeria folosita inainte de o persoana bolnava.     Perioada medie de timp cuprinsa intre momentul infectarii si aparitia simptomelor (perioada de incubatie) este de 2-5 zile, cu variatii intre 1 si 20 zile.    La barbat boala se manifesta cel mai frecvent printr-o secretie uretrala abundenta (uretrita acuta), ceea ce explica denumirea afectiunii (in greaca veche, gono = samanta, rhoia = scurgere).

Uretrita gonococica acuta a barbatului evolueaza in doua faze:

• uretrita anterioara, care se manifesta printr-o secretie purulenta galben-verzuie, abundenta, insotita de mancarime si durere la urinare. Netratata, infectia se propaga, dupa 2-3 saptamani de evolutie, si la uretra posterioara (50% din cazuri).
• uretrita totala, se caracterizeaza printr-o secretie uretrala mai redusa. In cazurile severe apare o infiltrare marcata care determina erectii dureroase.

Uretrita gonococica cronica poate fi asimptomatica sau se poate manifesta cu secretie si jena locala moderata. Secretia uretrala adesea se reduce la o simpla picatura matinala.

Complicatiile uretritei gonococice la sexul masculin sunt:

• locale (dupa uretrita anteridara sau totala): balanita, fimoza, parafimoza, Cowperita, etc.
• loco-regionale: prostatita, infectia veziculelor seminale, orhita, epidimita, toate cu risc serios de sterilitate secundara
• la distanta: artrita gonococica, endocardita, meningita, perihepatita, septicemia.

La femeie infectia gonococica poate imbraca o forma acuta, relativ rara, care se manifesta prin durere si efort la urinare si secretie vaginala abundenta. Secundar, poate fi afectata si uretra a carei inflamatie se insoteste de urinari frecvente, uneori cu sange. Presiunea asupra meatului (orificiului) uretral duce la aparitia unei mici picaturi de puroi galben-verzui.

Netratata, boala devine subacuta, apoi cronica. Peste 50% din cazuri sunt asimptomatice, constituind adevarate rezervoare si surse de infectie.

Adesea menstruatiile produc o activare a focarelor latente. Ca urmare, contagiozitatea maxima in asemenea cazuri o prezinta primele zile dupa menstruatie.

Complicatiile infectiei gonococice la femei sunt:

• locale: skenita, bartolinita
• loco-regionale: endometrita, salpingita (se poate solda cu sterilitate), pelviperitonita
• la distanta

Gonoreea extragenitala poate fi consecinta unei infectari primitive sau secundare (fie prin transfer extragenital, fie prin diseminare hematogena) si poate cuprinde:

Rectita gonococica poate fi, cel mai adesea, primitiva, in urma contactelor sexuale anale (mai ales la homosexuali si la femei cu perversiuni sexuale, caz in care imbraca un tablou mai acut), sau poate fi secundara unei localizari genitale, mai ales la femei, la care de regula se manifesta discret.

Orofaringita gonococica reprezinta localizarea primara datorata contactelor sexuale orogenitale. Poate fi asimptomatica sau se manifesta cu roseata, edem, depozite locale purulente, eroziuni.

Oftalmogonoreea se intalneste la nou-nascuti contaminati in cursul nasterii de la mama cu gonoree uro-genitala. Debuteaza in primele zile dupa nastere cu lacrimare, roseata, edem, secretie initial mucoida apoi purulenta, cruste ce acopera pleoapele. Se poate vindeca spontan in cateva saptamani, dar in circa 1/4 din cazuri se poate complica cu keratita, cu ulceratii sau perforatii corneene.

Conjunctivita gonococica poate fi secundara unei vulvo-vaginite gonococice la fetite sau la adult, sau poate sa apara ca localizare primitiva. Clinic se manifesta asemanator oftalmogonoreei nou-nascutului, dar debutul se realizeaza, de obicei, la un singur ochi.

Tratament

Tratamentul se va administra obligatoriu si partenerului sexual, chiar in absenta simptomelor caracteristice.

In gonocociile acute si in cele asimptomatice necomplicate se pot folosi:

• Efitard 1 200 000 Ul/zi, 5 zile la barbat si 7 zile la femeie
• Amoxicilina 3 g oral, Ampicilina 3,5 g oral sau procain penicilina G 4,8 mil. UI intramuscular asociat cu probenecid 1 g
• Kanamicina 2 g intramuscular in prima zi, apoi 1 g intramuscular 3 zile
• Rifampicina 900-1 200 mg (Sinerdol)
• Fluorochinolone (Norfloxacina 800 mg/zi 2 zile sau Ofloxacina 800 mg/zi doza unica)
• Cefalosporine (Ceftriaxon 250 mg intramuscular doza unica, Cefuroxim 1 g/zi oral, Cefalexina)

La pacientii cu gonococ rezistent la peniciline se recomanda:

• spectinomicina 2 g intramuscular (femei 4 g iintramuscular) in doza unica
• ceftriaxona 250 mg intramuscular in doza unica
• cotrimoxazol 3 tb x 3/zi 5 zile.

In formele cronice si complicate se administreaza dozele uzuale zilnice sau usor crescute de antibiotice, dar in cure prelungite de la 7 la 15 zile.