24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Mişcarea zilnică face parte dintr-un stil de viaţă sănătos, pe care fiecare dintre noi trebuie să îl adopte. Singura condiţie e ca nivelul de efort fizic să fie progresiv şi adaptat în funcţie de vârstă, potrivit specialiştilor.
„Un stil de viaţă sănătos, cu mişcare, poate fi adaptat şi la vârstnici. Nu vor fi toate exerciţiile fizice intense. Este suficient să aibă o plimbare zilnică pe care să o crească progresiv ca număr de minute. La început 5-10 minute, apoi se poate ajunge la jumătate de oră, o oră, recomandabil până la două ore pe zi. O plimbare într-un mediu liniştit, într-un parc, într-o zonă cu verdeaţă sau cu linişte. Acest lucru este important şi la vârstnici”, a declarat pentru www.sănătateatv.ro prof. univ. dr. Gabriel Ioan Prada, director medical Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”.
Pentru un stil de viaţă sănătos se poate reduce şi raţia calorică, însă acest fapt trebuie făcut progresiv pentru a nu crea dezechilibre nutriţionale importante. Iar acest lucru se poate face tot prin activitate fizică.
„Dacă vom creşte efortul fizic, ca o sumă algebrică, se reduce raţia calorică. Fără să o scădem major, însă. Adică nu la jumătate. Se poate menţine o raţie calorică moderată şi o creştere progresivă şi, subliniez progresivă, a efortului fizic astfel încât să se „reducă” acel aport caloric. Adică el să fie mai redus faţă de consum. Aceasta este problema, aceasta este esenţa. Şi se şi vede în viaţa de zi cu zi că persoanele care desfăşoară activitate fizică mai intensă faţă de ceilalţi sunt mai sănătoşi, trăiesc mai mult. Cei care trăiesc la ţară, din acest motiv trăiesc mai mult şi sunt mai sănătoşi”, a mai adăugat prof. univ. dr. Gabriel Ioan Prada.
Specialistul atenţionează, încă o dată, că orice activitate fizică trebuie făcută progresiv tocmai pentru a evita riscul de a dezvolta unele afecţiuni cardiovasculare.
„Dacă este o creştere a efortului fizic în condiţii de anaerobioză, atunci există riscul de a dezvolta tot felul de afecţiuni cardiovasculare. Un efort fizic brusc şi foarte intens neorganizat, nepregătit, duce la afecţiuni cardiace. Cum se poate face acest efort ca să nu ducă la astfel de complicaţii? (…) Dacă frecvenţa cardiacă nu creşte peste 120 de bătăi pe minut se menţine oxigenarea corectă a tuturor ţesuturilor şi organelor. Şi atunci efortul fizic trebuie astfel controlat încât să nu crească frecvenţa cardiacă mai mult de 110 bătăi pe minut. Sub 120 să fie. Se ştie foarte bine că dacă acest efort este gradat şi crescut progresiv, atunci putem desfăşura eforturi fizice foarte mari cu o frecvenţă cardiacă mică. Aceasta este esenţa, până la urmă, a unui stil de viaţă sănătos”, a subliniat prof. univ. dr. Gabriel Ioan Prada.
